Examene și promovabilitate

Creșterea constantă a numărului de studenți n-a fost influențată de rigoarea și severitatea examenelor, din datele prezentate în Tabelul 6 putând face o analiză a promovabilității la examenele fundamentale I, II și III, respectiv pentru cele de finalizare a studiilor. Prin urmare, pe baza documentelor de arhivă studiate, putem afirma că numărul examenelor susţ inute a urmat, firesc, tendința crescătoare a numărului de studenţ i care urmau cursurile facultății de drept orădene. Însă, dacă raportăm acest număr la cel al examenelor susţ inute se observă că în anul universitar 1919 – 1920, în medie, numai 64% dintre aceștia reuşeau să susţ ină şi să promoveze examenele, un procent de promovabilitate de sub 35% fiind înregistrat la examenul fundamental III. Anul următor procentul de promovare a examenelor crește la 90%, pe lângă studenții înscriși în mod normal la aceste examene, conform regulamentului, regăsindu-se și cei

536În perioada 1919 – 1927, doar 3 studente înscrise la Cursurile Academiei de Drept din Oradea au reușit să obțină diploma de licență. Vezi Buletinul …,p. 40 - 42

537Liliana Popescu, „Condiția femeii în secolul XIX – începutul secolului XX” în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor în România, Editura Universității din București, București, 2004, http://ebooks.unibuc.ro/istorie /ciupala/conditiafemeii.htm, accesat în data de 1 februarie 2012

538Norman L. Forter, Demeter B. Rostovsky,The Roumanian Handbook. Arno Press Inc., S.U.A., 1971, p. 270

539Marian Pruteanu,op.cit., http://ebooks.unibuc.ro/istorie /ciupala/conditiafemeii.htm, accesat în data de 1 februarie 2012

restanțieri din anul academic anterior, ceea ce a influențat semnificativ raportul dintre studenții înscriși într-un an de studiuși examenele susținute și promovate de aceștia. Academia îl organizează, în ciuda faptului că studenții proprii nu au optat pentru această filieră de finalizare a studiilor. Constituirea și aprobarea comisiilor de examinare a fost posibilă datorită faptului că la Academie au rămas în vigoare regulamentele maghiare, autoritățile de la Cluj direcționând către această instituție numeroase cereri de finalizare a studiilor începute înainte de război și întrerupte din cauza acestuia. Este cazul lui Bejan Cornel, unul dintre cei 4 licențiați în științe juridice– locțiitor de subprefect, absolvent al Universității din Cluj în 1902, sau al lui Dupeza Petru - referent la Sedria Orfanală din Timișoara, care a primit aprobarea Direcției pentru Învățământ Superior din cadrul Secretariatului de la Cluj de a susține examenul de jurisprudență în fața comisiei de la Academie⁵⁴¹.

În Regulamentul Academiei de Drept din Oradea aprobat în anul 1921 se stipulează că „examenele fundamentale și cel de licență sunt publice și orale”, la începutul fiecărei sesiuni de examen, studenții fiind repartizați pe liste afișate la decanatul facultății. Fiecare professor examinator nota rezultatul procesului de verificare a cunoștințelor într-un process verbal, notele acordate fiin cuprinse în intervalul 0 – 20.

Odată cu aprobareaProiectul de modificare a Regulamentului Facultății de Drept din Oradea, în anul 1931, școlii superioare orădene i se permitea să confere și „titlul de doctorat în drept”, cu posibilitatea eliberării a două diplome:

una pentru științe juridice, respectiv științe politico-economice. Titlul de doctor este conferit candidaților care au susținut „o teză tipărită asupra unui subiect din

540A.N. – S.J.Bh.,fond cit., dos 562/1919-1920, f. 363 și A.N. – S.J.Cj.,fond cit., dos. 22, f. 1

541Ibidem, f. 390, 392

specialitatea aleasă de candidat”, după promovarea cu succes a examenelor celor doi ani de studii de doctorat. Teza de doctorat se susține în fața unei comisii formată dintr-un președinte și doi membri, subiectul tezei fiind aprobat de Decan și președintele de teză (coordonatorul științific – n.n.). Aprecierea lucrării se face, cu votul unanim al comisiei, prin acordarea calificativelor suficient, destul de bine, foarte bine și foarte bine cu elogii, doctoranzii care obțin ultimul calificativ având dreptul de a se „numi laureați ai Facultății de drept din Oradea”.

Din datele prezentate în Tabelul 7⁵⁴², se observă că în perioada 1922 – 1930 promovabilitatea scade față de cea înregistrată în anul universitar 1920 – 1921, în ceea ce privește examenele fundamentale II, și III, respectiv cel de licență, crescând, în schimb, numărul studenților înscriși în sesiunile de examene. Acest fapt atrage atenția funcționarilor Ministerului de Război, Centrul de Recrutare Maramureș solicitând conducerii Academiei un „tabel, cu toate datele pentru fiecare student înscris în anul universitar 1922 – 1923”, legislația prevăzând ca studenții să fie „amânați” de la efectuarea stagiului militar „pentru continuarea studiilor” numai cu aprobarea Secției de Recrutări din cadrul ministerului amintit. Cadrele superioare militare își exprimau tema

„că o mare parte din tinerii amânați pentru studii, se înscrie numai de formă la diferite școli, pentru care cer amânare și apoi nu le mai frecventează în mod regulat, văzându-și în schimb de interesele lor particulare de negoț, sau alte îndeletniciri cu totul străine scopului de interes general pentru care li s-au făcut favoarea amânării și a întârzierii de la serviciul militar, unii dintre aceștia dând de formă chiar examene la care însă cad întotdeauna din lipsa cunoștințelor”.

Pentru a avea o evidență cât mai exactă a studenților amânați de la efectuarea stagiului militar, în adresa înaintată conducerii instituției orădene este amintit ordinul ministrului de război din 1921 prin care se solicită înaintarea anuală a acestor date. În urma verificărilor efectuate, Centrul de Recrutare din Sighet aprobă rămânerea „în continuare la studii a 8 studenți” în anul universitar 1922 – 1923⁵⁴³.

Tabel 7.Promovabilitatea la examenele susţ inute de studenţ ii Academiei de Drept din Oradea în perioada 1922 - 1928⁵⁴⁴

fundamental 88 61,36 97 41,23 108 54,63 102 58,82

II 58 72,41 47 65,95 65 73,85 104 58,65

542Sunt prezentate date doar pentru patru ani universitari, deoarece, pentru ceilalți, documentele de arhivă studiate conțin date parțiale referitoare la promovabilitatea la examenele fundamentale și finale.

543A.N. – S.J.Cj.,fond cit., dos. 43, f. 8 și 28

544A.N. – S.J.Cj.,fond cit., dos. 117, f. 18-20, 22-24, 42-43, 55-56

fundamental

IIIfundamental 55 72,72 41 68,29 51 68,63 117 58,12

Examene finalizare ade

studiilor examen

de licență 14 92,85 46 69,56 52 67,31 99 43,43

Trebuie remarcat că pentru intervalul 1922 - 1930, peste 50% dintre studenții înscriși la examenele fundamentale au fost declarați promovați, în 1932 înregistrându-se o altă scădere a ratei de promovare a examenelor, dintr-un total de 446 de studenți înscriși doar 36% reușind să și promoveze examenele⁵⁴⁵. Referitor la examenul de licență, dacă în 1923 se înregistrau 14 absolvenți cu diplomă, 92,85% din studenții înscriși pentru finalizarea studiilor, în anul universitar 1927 – 1928, procentul celor promovați scade simțitor, ajungând la 43,43%. Din 1929 sunt înregistrate cereri ale absolvenților ai Facultății de Drept din Cluj, care susțin licența la Oradea. Numărul lor nu este mare, la secretariatul Academiei fiind depuse, până în 1931, 6 solicitări, absolvenții acestei facultăți trebuind să susțină trei – patru examene de diferență⁵⁴⁶. Cum este și firesc într-o perioadă de criză economică, decizia studenților clujeni a fost determinată de taxele de examinare mai mici existente la Oradea. De asemenea, o altă categorie de licențiați sunt cei care au absolvit cursurile unor facultăți de drept din străinătate. Pentru exercitarea profesiilor juridice în România, licențiații în străinătate își echivalau diploma în centrele universitare românești care aveau curricula cât mai apropiată de cea studiată în străinătate. La facultatea orădeană, în perioada 1928 – 1931 sunt înregistrate 8 asemenea cereri: 5 pentru licențiații Facultății de Drept din Paris, 2 pentru absolvenții facultății juridice din Szeged, respectiv una pentru un absolvent al facultății din Lille⁵⁴⁷.

În 16 – 18 februarie 1934, la Facultatea de Drept din Oradea sunt organizate primele examene de doctorat pentru ambele secții: juridică și economico – politică. Evenimentul este menționat în numărul din 25 februarie al ziarului „Gazeta de Vest” cu precizarea absolvenților cursurilor doctorale.

Astfel, la secția științe juridice comisia formată din profesorii Bogdan Ionescu, Aurelian Ionașcu, Alexandru Angelescu și Tiberiu Moșoiu, declară admiși pe:

Bianka Klein, Weiner și Mut (articolul din ziar nu precizează și prenumele absolvenților). O altă comisie alcătuită din profesorii Andrei Sigmond, George Strat, Gheorghe Sofronie, Liviu Lazăr și Bogdan Ionescu, acordă titlul de doctor în științe economico – politice absolvenților: Petre Baruția (comandantul Diviziei 17 Oradea) – calificativul foarte bine și laudă din partea comisiei,

545Ibidemdos. 137, f. 1-61, dos. 138, f. 2-60 și dos. 139, f. 2-61

546A.N. – S.J.Bh.,fond cit., dos. 594/1931-1932, f. 25 și 45-53, respectiv A.N. – S.J.Cj.,fond cit., dos. 102, f.12

547Ibidem, f. 75, 78, 82-84, 99-104, șiIbidem, f. 20,21 și 36

Csedö Adalbert, Vasile Avram și Ioan Mojeu⁵⁴⁸.