Din punctul de vedere al raportului dintre capitalul autohton și cel străin, în economia României, în perioada 1918–2018, se disting:
– subperioada 1918–1945, ponderea capitalului străin, în anumite sectoare economice, în totalul capitalului social al societăților anonime a fost superioară celei a capitalului autohton, evidențiază interesul investitorilor străini de a căuta resurse și factori de producție relativ ieftini, care să le permită creșterea competitivității și a profitabilității; în anumite perioade, capitalul străin a deținut poziții -cheie în unele ramuri importante din industrie (în special în industria petrolieră); dacă se iau în considerare evaluările altor componente ale capitalului existent, cu deosebire a celui aparținând statului, ponderea capitalului străin reprezenta doar circa o cincime din total;
– subperioada 1946–1989, care s-a caracterizat practic prin dimensiunea nesemnificativă a capitalului străin în România, exceptând unele forme de societăți mixte româno-sovietice create în 1945, având ca scop gestionarea plăților aferente datoriei de război a României către Uniunea Sovietică, care au împiedicat mai mult de un deceniu acumularea de capital în economia națională; tot în perioada socialistă, au funcționat în România câteva societăți cu capital mixt, român și străin, iar România a participat cu capital la o serie de întreprinderi mixte în străinătate, marea majoritate a acestora încetându-și activitatea după numai câțiva ani, din cauza dificultăților organizatorice și financiare;
– subperioada 1990–2018, marcată de evoluția sinuoasă a tranziției la economia de piață, în care, în prima decadă, capitalul autohton a înregistrat o anumită degradare, prin falimentarea și/sau privatizarea unor societăți comerciale de stat, iar capitalul străin manifesta reticență în a fi plasat în România, urmată, după anul 2000, pe măsura apropierii de structurile euro-atlantice, de majorarea influxurilor ISD și creșterea interesului investitorilor străini, atenuat oarecum de efectele crizei din 2009–2010, ajungându-se ca, în prezent, capitalul străin să dețină aproape 50% din totalul capitalului din România.
38
În concluzie, se poate afirma că, în bună măsură, mai ales în perioada de tranziție, capitalul străin s-a aflat într-o relație de concurență, dar și de complementaritate cu capitalul autohton, contribuția investitorilor străini la completarea necesităților de finanțare a dezvoltării și modernizării economiei României fiind notabilă, prin transferul de tehnologii care a condus la creșterea competitivității produselor românești, mărind în același timp capacitatea de absorbție a progresului tehnic și creând noi spații de expansiune, inclusiv pentru companiile cu capital autohton.
Studierea relației dintre capitalul străin și cel autohton, în concordanță cu rezultatele analizei noastre, dar și a altor specialiști, a evidențiat că ISD nu au un efect pozitiv automat pentru țara gazdă. Valorificarea efectelor benefice ale capitalului străin pentru țara gazdă presupune un anumit nivel de dezvoltare și pregătire pentru absorbția eficientă a investițiilor străine, o mai mare selectivitate și abilitate a decidenților autohtoni de a maximiza externalitățile pozitive (spillovers) și de a le minimiza pe cele negative (costuri marginale externe) ale ISD.
39
BIBLIOGRAFIE
1. Arcadian Nicolae (1938), Utilajul industrial, în Enciclopedia României (coord.
Gusti Dimitrie), vol. III, Imprimeria Naţională, Bucureşti.
2. Axenciuc Victor (2000), Evoluţia economică a României. Cercetări statistico
5. Axenciuc Victor, Georgescu George (2017), Gross Domestic Product – National Income of Romania, 1862–2010. Secular statistical series and methodological foundations, Editura Academiei, București.
6. BNR – Banca Națională a României (2017), Buletin lunar, nr. 290, decembrie.
7. BNR –Banca Națională a României (2017), Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, decembrie.
8. BNR –Banca Națională a României (2018), Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, iunie 2018, p. 5.
9. BNR – Banca Națională a României, Investițiile străine directe în România, Rapoartele BNR din anii 2003, 2007, 2009, 2013, 2016.
10. Bogdan Constanța, Platon Adrian (1981), Capitalul străin în societățile anonime din România în perioada interbelică, Colecția Bibliotheca Oeconomica, Editura Academiei, București.
11. Buşă Daniela (2003), Investiţiile străine de capital în economia României la începutul secolului XX, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti.
12. Constantinescu Nicolae N. (1991), Acumularea primitivă a capitalului în România, Editura Academiei, București.
13. Constantinescu Nicolae N. (coord.) (1996, 2000), Istoria economică a României, vol. I și II, Editura Economică, Bucureşti.
14. Dobrescu Emilian (1969), Teze privind optimizarea corelaţiei dintre acumulare şi consum, în Contribuţii la dezbaterea problemelor teoretice ale economiei socialiste, Editura Politică, Bucureşti, p. 175–213.
15. Dobrescu Emilian (1971), Corelaţia dintre acumulare şi consum, Editura Politică, București.
16. Dobrescu Emilian (1972), On Modelling the Fundamental Correlation of the National Income Utilization, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, No. 4, p. 5–21.
17. Dobrescu Emilian (1976), Optimul economiei socialiste, Editura Politică, București.
18. Dobrovici Gheorghe (1943), Evoluţia economică şi financiară a României în perioada 1934–1943, Editura Bucovina I.E. Torouţiu, Bucureşti.
19. European Commission (2017), Alert Mechanism Report 2018, COM(2017) 771 final, Brussels, November 22.
20. Georgescu Florin (2015), Capitalul în România anului 2015, Prelegere ținută la ASE, București, 24 noiembrie.
21. Georgescu Florin (2018), Evoluția capitalului și schimbări în structura acestuia, în Iancu Aurel, Păun Nicolae (coord.), Economia României după Marea Unire, vol. I, Macroeconomia, Editura Academiei, București.
40
22. Georgescu George (2017), Prospects of Romania’s International Investment Position and Financial Stability Risk, Proceedings ESPERA 2015, Part 2, Academic Research, Peter Lang GmbH, Frankfurt am Main, p. 361–380.
23. Georgescu George (2018), Criza balanței de plăți externe. Cauze și efecte asupra economiei României, în Economia României după Marea Unire, vol. I-Macroeconomia, Editura Academiei, București.
24. Gusti Dimitrie (1938), Enciclopedia României, vol. IV, Imprimeria Naţională, Bucureşti.
25. Iancu Aurel (2002), Liberalizare, integrare şi sistemul industrial, Editura Expert, București.
26. Iancu Aurel (coordonator) (1979), Consumul energetic și structura producției, Editura Academiei, București.
27. Iancu Aurel, Pavelescu Florin Marius, Olteanu Dan Constantin (2018), Creșterea economică, în Iancu Aurel, Păun Nicolae (coord.), Economia României după Marea Unire, vol. I, Macroeconomia, Editura Academiei, București.
28. INS – Institutul Național de Statistică (1991), Anuarul statistic al României 1990, București.
29. Lampe John R., Jackson Marvin R. (1982), Balkan Economic History 1550–1950.
From Imperial Borderlands to Developing Nations, Indiana University Press, Bloomington.
30. Lemoine Françoise (1997), Integrating Central and Eastern European Trade and Production Network, Background Paper, presented at the Berkeley Roundtable on the International Economy, Vienna, June 5–6.
31. Madgearu Virgil (1940), Evoluția economiei românești după războiul mondial, Editura Independența Economică, București.
32. Maievschi Mihail (1957), Contribuții la istoria finanțelor publice ale României, 1914–1944, Editura Științifică, București.
33. MCECEI –Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale (1986), Îndeplinirea planului de cooperare economică internațională pe perioada 1.01–30.11.1986, SDS nr. 003319/2.12.1986.
34. Mereuță Cezar, Pandelică Ionuț, Pandelică Amalia (2013), Capitalul majoritar străin în companiile-noduri de pe principalele piețe din România – Compendiu, Editura Economică, București.
35. Moldovan Roman (1938), Formarea și mișcarea capitalurilor în România în perioada
1925–1938, Publicațiile seminarului de economie politică, Editura Bucovina I.E.
Torouțiu, București.
36. Moldovan Roman (1983), Studii de istorie economică (Contribuții la caracterizarea dezvoltării forțelor de producție din România, în perioada dintre cele două războaie mondiale), Editura Academiei, București.
37. Murgescu Costin, Constantinescu Nicolae N., Paul Radu (1960), Contribuții la istoria capitalului străin în România de la sfârșitul primului război mondial până la ieșirea din criza economică din 1929–1933, Editura Academiei, București.
38. Pavelescu Florin Marius (2008), Acumularea capitalului și creșterea economică în România în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, Colecția Biblioteca Economică, seria Probleme economice, nr. 290–292.
39. Păun Nicolae (2018), De la economia mixtă la economia de tip sovietic, în Iancu Aurel, Păun Nicolae (coord.), Economia României după Marea Unire, vol. I, Macroeconomia, Editura Academiei, București.
41
40. PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni (2016), Capitalul privat românesc, ediția a III-a.
41. Pop Monica (2018), Aplicarea principiilor și relațiilor economice socialiste în România, în Iancu Aurel, Păun Nicolae (coord.), Economia României după Marea Unire, vol. I, Macroeconomie, Editura Academiei, București.
42. Russu Corneliu (2018), Industrializarea socialistă a României, în Iancu Aurel, Păun Nicolae (coord.), Economia României după Marea Unire, vol. I, Macroeconomia, Editura Academiei, București.
43. Țiu Ilarion (2015), Negocierile și derularea acordurilor de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în perioada 1965–1989, IEM, București.
44. UNCTAD (2018), World Investment Report 2018, United Nations, New York and Geneva.
45. Zaman Gheorghe (1986), La corrélation entre le produit social, le revenu national et les dépences matérielles, Revue roumaine des sciences sociales, no. 1–2, Bucarest.
46. Zaman Gheorghe (2012), Ways of improving foreign direct investment contribution to Romania‘s sustainable development, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, University of Alba Iulia, vol. 2, nr. 14, p. 1–30.
47. Zaman Gheorghe, Vasile Valentina (2012), Macroeconomic Impact of FDI in Romania, Elsevier, Procedia Economics and Finance, vol. 3, Emerging Markets in Finance and Business, p. 1–11.
48. Zaman Gheorghe, Georgescu George (2018), Comerțul exterior, în Economia României 1918–2018. Studii sectoriale, vol. II, Editura Academiei Române.
49. Ziarul financiar (2018), Evenimentul, disponibil la:
https://www.zf.ro/eveniment/marea-schimbare-la-capitalul-investitii-straine-companiile-straine-extrag-din-romania-profituri), 9 februarie.