The external trade of the BRICs during 1997-2008. Perspectives

(1)

Munich Personal RePEc Archive

The external trade of the BRICs during 1997-2008. Perspectives

Oehler-Sincai, Iulia Monica

Institute of World Economy

20 August 2009

Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/17237/

MPRA Paper No. 17237, posted 18 Sep 2009 18:14 UTC

(2)

-2008. Perspective Dr. Iulia Monica OEHLER- Abstract

At the beginning of 2001, the experts of the Goldman Sachs Research Group launched a new acronym in the field of world economy: BRIC. This abbreviation represents the group of four countries: Brazil, Russia, India and China and has generated a long list of quantitative, as well as qualitative researches. Among these BRIC researches, only few examine both trade in goods and services, in relation with developed countries. As a result, in order to deepen the analysis in this direction, the present paper focuses on the BRIC’s increasing role in the world trade in goods and services during 1997-2008, in comparison with the G-7, starting from a quantitative analysis.

At the level of trade in goods, taking into consideration the export structure, the BRIC countries can be divided into two complementary groups: on the one side, there are China and India, whose exports are dominated by manufactures, on the other side there are Brazil and Russia, with commodities’ share in exports surpassing that of manufactures. From the viewpoint of export propensity, Brazil and India are less inclined to export their goods, while China and Russia are prone to export. These features, among other factors, reflect the evolution of trade balance of the analysed countries: India records trade deficits, while China and Russia, and to a lesser extent Brazil, have large trade surpluses.

Among the BRIC countries, China recorded the biggest “leap” of its share in world trade: from circa 3% in 1997, to approximately 8% in 2008. BRIC’s share in global trade in goods grew from 6% in 1997, to about 13% in 2008, bringing down the difference between its share and G-7’s share from circa 41 percentage points in 1997 to 24 percentage points in 2008.

In the field of services, China is the main exporter and importer among the BRIC countries. Nevertheless, it records large trade deficits, and services continue to have a small share in its trade. This characteristic is valid for Russia and Brazil as well. By contrast, in India’s case, services have a share of about 37% in its total exports (goods plus services) and 24% in its total imports, these shares being even above those recorded by the USA.

BRIC’s share in global trade in services grew from 5% in 1997, to about 10% in 2008, bringing down the difference between its share and G-7’s share from circa 45 percentage points in 1997 to 31 percentage points in 2008.

Putting face to face the results recorded by the BRIC countries in trade in goods and those recorded in trade in services, it is obvious that China, Brazil and Russia are more competitive in trade in goods than in trade in services, while India is the most competitive emergent country in trade in services. The FDI structure in these countries, determined by their investment attractiveness, has played a major role in this evolution.

Concerning the actual economic and financial crisis, its impact on the BRIC countries in terms of trade is not dramatic. Nevertheless, the aid packages adopted by these countries underline a change of strategy and orientation with accent on the internal market.

The value-added of this empirical analysis to the existent ones is the comparative approach of trade in goods and trade in services of Brazil, Russia, India and China, at the aggregate level. At the same time, it underlines the BRIC’s increasing role in the world trade in goods and services during 1997-2008, in comparison with the G-7, starting from a quantitative analysis.

Key words:BRIC; trade in goods; trade in services; normalized trade balance; foreign direct investment (FDI)

JEL classification: F1

(3)

Introducere

lansau un nou acronim în domeniul economiei mondiale: BR

ansamblul L , gruparea nu avea

un caracter oficial, , prima reuniune la nivel înalt de la Ekaterinburg din 16 iunie 2009¹

Analizele economice recente -ulu ,

comparativ cu PIB- -

Potrivit rincipalele puteri ale lumii ar putea fi:

Rusia, iar PIB- -ul cumulat al

economiilor G- -

degradarea mediului, poluare.

C poate fi analizat din multiple perspective, î lucrare ne rolului jucat de BRIC

1 în perioada 1997-2008

de produse

prelucrate (peste 90 peste 60% în cazu

în cazul Rusiei).

în perioada 2003- al

D

cu o pondere a exporturilor în PIB de circa 15%

pondere a exporturilor în PIB de aproape 30%).

BRIC: în perioada 1997-2008²

ul Braziliei în perioada 1997-

. ,

miliarde dolari în 2005, iar importurile în 2007. Din 2006, treptate a excedentului comercial (graficul 1).

1http://www.kremlin.ru/eng/events/details/2009/06/16_218005.shtml

2 Volumul valoric al exporturilor este exprimat în dolari, f.o.b., iar cel al importurilor în dolari, c.i.f.

(4)

Graficul 1 xterior cu bunuri al Braziliei –

perioada 1997-2008 (în milioane dolari)

-50000 0 50000 100000 150000 200000 250000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Exporturi Importuri

Surse: WTO (2008 ).

În cazul -2002 se

-

exporturilor a fost mai ridicat decât cel al importurilor (graficul 2).

dolari în 2000, iar importurile în 2005.

Graficul 2 – exporturi, importuri,

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000 450000 500000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Exporturi Importuri

Surse: WTO (2008 ).

Indiei

1997- de pornire a fost unul foarte redus. În 1997, exporturile Indiei

-

graficul 3). Exporturile Indiei turile în 2005.

(5)

Graficul 3 exterior cu bunuri al Indiei –

-150000 -100000 -50000 0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Exporturi Importuri

Surse: WTO (2008 ).

În ultimii 20 de ani, China a avut pe

- exterior. În 1997, exporturile Chinei

nivelul de 180 miliarde dolari, iar importurile treceau de 140 miliarde dolari.

Exporturile Chinei au crescut în perioada 1997-2008 de 7,8 ori (comparativ cu cele:

s-au m

miliarde dolari în 2005, de atunci crescând de la an la an, ajungând la 295 miliarde dolari în (graficul 4).

Graficul 4 exterior cu bunuri al Chinei –

0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000 1400000 1600000

Surse: WTO (2008 ).

În 2004, exporturile Chinei le-

2007 pe cele ale SUA, în prezent fiind ocupanta locului 2 în ierarhia principalilor exportatori (graficul 5). China este al treilea mare importator mondial,

graficul 6).

(6)

de bunuri pe plan mondial, în 2008 (în miliarde dolari)

179 198

472

1301 1428

1465

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

26. India 22. Brazilia 3. SUA 2. China 1. Germania

Export

-au luat în calcul exporturile cumulate, extra- -UE, iar în cazul Hong

Kongului- -

Sursa: WTO (2009).

Graficul 6 , în 2008

(în miliarde dolari)

381 471

764

2561 2671

3467

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

23. Brazilia 17. India 3. China 2. Germania 1. SUA

Export Import Export plus import

-au luat în calcul exporturile cumulate, extra- -UE, iar în cazul Hong

Kongului- -

Sursa: WTO (2009).

a schimburilor comercia calcula

grupe de produse):

X M X M

− + .

nse în intervalul

[ ]

⁻^1;1 ^{, -}

(7)

cator

exemplu, China) sunt dezavantajate.

-0,4, dispune de un avantaj comparativ evident între

ile valori negative

normalizate cu valori

cuprinse între - -0,3 (graficul 7).

Graficul 7:

perioada 1997-2008

-0.30 -0.20 -0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

BCN Rusia BCN China BCN Brazilia BCN India

Surse: Calcule ale autoarei, bazate pe WTO (2008 ).

volumului valoric al l perioada 2000-2008

2000- În 2001, p (cu

) criza întregului sect oomul

speculativ din 1998-2000, atentatele teroriste de la 11 septembrie din SUA, toate au afectat -a aproximativ 4%.

în 2001 -un ritm mult mai lent (cu

rile

comerciale s-au redresat rapid.

În intervalul 2000-2008, e

Ruse cu 21%, cele ale Indiei cu 20%, iar cele ale Braziliei cu 17% (deci peste ritmul de 12%

înregistrat la nivel mondial). În schimb, importurile Rusiei au crescut cu 26%, ale Indiei cu

(8)

24%, ale Chi nivel mondial).

ndiei (22%)

(graficul 8) , în 2008, exporturile Chinei au fost de 3 ori

mai mari decât cele ale Indiei.

Graficul 8: Ritm

comparativ cu exporturile mondiale, în perioada 2000-2008

15 17

22 23

33

0 5 10 15 20 25 30 35

Mondial China India Brazilia

2000-2008 2006 2007 2008

Sursa: WTO (2009).

al importurilor (graficul 9)

Graficul 9:

comparativ cu importurile mondiale, în perioada 2000-2008

15 19

31 35

44

0 10 20 30 40 50

Mondial China India Brazilia

2000-2008 2006 2007 2008

Sursa: WTO (2009).

(9)

Succint comentariu privind e ³

În schimb, e e. În 2008, ponderea

graficul 10).

Graficul 10: ndial cu

bunuri, în perioada 1997-2008 (în procente)

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Ponderea Chinei Ponderea Rusiei

Ponderea Indiei Ponderea Braziliei

Ponderea Chinei în exporturile mondiale de bunuri se apropie chiar de 9%, iar 1,1% din exporturile mondiale. În importurile mondiale, China are o pondere de aproape 7%,

al Braziliei reprezinta în 2008 circa

32 i de Sud

07), cel al Chinei aproape 30

Asiei , în v

64 CSI)

. În schimb, India are o pondere de sub 6

Asiei .

Comparativ cu G-7,⁴ ponderea grupului BR

- : de la 6% în 1997, la 12,8 în

graficul 11).

3

4 , Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie,

-20 (Africa de ndia, reprezentate de m

).

(10)

Graficul 11: Ponderea gr

ponderea G-7, în 1997-2008 (în procente)

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Ponderea G-7 Ponderea BRIC

din importurile mondiale. Comparativ, la nivel mondial, în dezvoltare

avea o pondere de 37% din exporturi⁵ ⁶, 6% din

.

(Eurostat, 2008):

- Pentru Brazilia, principalii patru parteneri comerciali la nivelul anului 2007 au reprezentat cumulativ aproximativ 58% din schimburile sale comerciale totale: UE fost de sub 2%, iar cele cu India sub 1%;

- Rusia a avut drept principali parteneri comerciali: UE (52,4%), China (8,1%), Ucraina schimburile comerciale cu SUA au constituit numai 4,3% din schimburile sale totale,

iar zilia, sub 1%;

- În cazul Chinei, principalii parteneri comerciali au fost în 2007: UE (17,3%), SUA (15%), Japonia (11,4%), Hong Kong-

aproape 54% din schimburile comerciale totale ale Chinei; schimburile comerciale cu Rusia au avut o pondere de numai 2,3%, iar cele cu India, similar celor cu Brazilia, de sub 2% din schimburile sale totale;

- India a avut drept principali parteneri comerciali în 2007: UE (19,5%), SUA (10,7%), schimburile totale; schimburile comerciale cu Rusia au avut o pondere de 1,3% din schimburile totale ale Indiei, iar cele cu Brazilia de 0,8%.

Prin urmare, Chin

5 - -UE.

6 -Est: Brunei Darussalam, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaysia, Myanmar, Singapore, Thailanda, Vietnam.

(11)

cu bunuri

-

trimestre ale

nal a crescut cu 2% în 2008, comparativ -a agravat în 2009.

e.

au fost avantajate de p

.

nivel global.

vor genera efecte pe tot parcursul acestui an.

Un prim factor este diminuar Un al doilea factor este sporirea

(supply chain depinde numai de schimburi

selor comercializate.

În al treilea rând, restrângerea accesului la credite s-

scurt), asigurare sau

7

În al patrulea rând -au accentuat. Iar în al cincilea rând,

- -

principalilor parteneri comerciali, deoarece, în medie, contractele de export se întind pe o

- –

trimestrul al patrulea din 2008 – s-

-a reflectat negativ asupra fluxurilor comerciale

recesiune a economiilor dezvoltate, care sunt principalii parteneri comerciali ai

7World Trade Organization (2008), International Trade Statistics 2008, Geneva.

(12)

- ⁸

2 în perioada 1997-2008

ri, în perioada 1997- La nivel de grup, p

graficul 12).

Graficul 12: Ponder

ponderea , în 1997-2008 (în procente)

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

i la nive (graficul 13),

- -

(graficul 14).

Graficul 13: Ponderea Chinei sa

, în 1997-2008 (în procente)

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

8

noiembrie 2008, Consiliul de Stat a adoptat un pachet de stimulente economice în valoare de 4.000 miliarde yuani sau 586 miliarde dolari pentru 2009-2010 –

(13)

Graficul 14: Ponderea Indiei sa , în 1997-2008 (în procente)

0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

graficul 15).

Graficul 15:

0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Ponderea Chinei Ponderea Indiei Ponderea Rusiei Ponderea Braziliei

export decât la import (graficul 16).

importuri, ponderi mai mari chiar decât cele înregistrate la nivelul SUA – .⁹

9 irca 38,2% din exporturi

(14)

Graficul 16: Ponderea bunurilor, comparativ cu ponderea serviciilor, în

88.2

20.4 76.2

23.8 8.8 11.8

91.2

79.6

9.6 90.4

19.4 80.6

12.8 87.2

37.2 62.8

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Ponderea bunurilor în exporturi

Ponderea serviciilor în exporturi

Ponderea bunurilor în importuri

Ponderea serviciilor în importuri

China Brazilia India

Sursa: Calcule ale autoarei, bazate pe WTO (2009).

la 113 miliarde dolari în 2008. În schimb, au înregistrat numai deficite în intervalul 1997-

miliarde dolari în cazul Rusiei (graficele 17-20).

Graficul 17 xterior cu servicii al Braziliei –

-20000 -10000 0 10000 20000 30000 40000 50000

Surse: WTO (2008 ).

(15)

Graficul 18: Co – exporturi, importuri, perioada 1997-2008 (în milioane dolari)

-40000 -20000 0 20000 40000 60000 80000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Exporturi Importuri

Surse: WTO (2008 ).

Graficul 19 xterior cu servicii al Indiei– exportur perioada 1997-2008 (în milioane dolari)

-20000 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000

Surse: WTO (2008 ).

Graficul 20 xterior cu servicii al Chinei –

-40000 -20000 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000

Surse: WTO (2008 ).

servicii din grupul BRIC. Pe plan mondial, în 2008, aceasta ocupa locul 7 în ierarhia

(16)

principalilor exportatori de servicii (graficul 21), în timp ce India era al 9-lea mare exportator.

6- graficul 22).

Graficul 21 de

servicii pe plan mondial, în 2008 (în miliarde dolari)

29 50

106 137

235 283

522

0 100 200 300 400 500 600

31. Brazilia 9. India 7. China 3. Germania 2. Marea Britanie 1. SUA

Export

Sursa: WTO (2009).

Graficul 22 ional cu servicii,

în 2008 (în miliarde dolari)

73 125

197 289

482 520

886

0 200 400 600 800 1000

27. Brazilia 10. India 6. China 3. Marea Britanie 2. Germania 1. SUA

Import Export Export plus import Sursa: WTO (2009).

CSI).

-

de în timp ce ponderea G-

(17)

Graficul 23

ponderea G-7, în 1997-2008 (în procente)

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Ponderea G-7 Ponderea BRIC

Sursa: Calcule ale autoarei, bazate pe WTO ( 2009).

3. IS

ISD de intrare (sau receptate) chimburilor

comerciale ¹⁰

UNCTAD: Sondaj 2009-2011¹¹

persp ¹² din

lume, sub impactul crizei economico-financiare actuale. Acesta este ultimul sondaj din seria World Investment Reports).¹³

a fost constituit prin identificarea celor mai mari 5.000 de STN din lume (din sectorul non- ivele totale ale acestora. Dintre cele 5.000 de STN, au fost selectate 2.272 de companii, utilizându-

În rândul managerilor celor 2.272 de companii a fost distribuit un chestionar cu -financiare mondiale asupra strategiilor -2011. În perioada februarie-

10 Spre exemplu: WTO, Trade and FDI, 1996, Geneva, Tadesse, B., Ryan, M. (2002), The FDI-Trade Relationship: Are Developing Countries Different? etc.

11 UNCTAD (2009), World Investment Prospects Survey 2009-2011, New York and Geneva.

12 Sinonim cu , sau .

13World Investment Report 2009 va fi publicat în septembrie 2009.

(18)

Principalele rezultate ale sondajului de opinie

anului 2008. Intensitatea actualei crize economico-

-

Pe termen scurt -financiare

1.660 mili

tabelul 1), iar 37% de Tabelul 1: Impactul crizei economico-

factori asupra planurilor Negativ Neutru Pozitiv

85 13 2

79 18 3

48 38 14

14 70 16

Sursa: UNCTAD (2009).

principalele trei am sunt considerate a fi:

cursurilor de schimb.

greenfield,

„de la firul ierbii”.

2009, comparativ cu anul precedent, iar pes Pe termen mediu

tabelul 2).

(19)

Tabelul 2: Perspectivele ISD (în % din num

Perspectivele ISD (comparativ cu 2008) Stagnare

2009 22 20 58

2010 33 26 41

2011 50 31 19

privire la mediul

-de

-2011.

În le de origine a ISD -2011

-au redus deja ISD în 2008, sunt -

, managerii STN din industriile sensibile la ciclurile de afaceri,

La nivel d

pentru economiile emergente.

lui pentru ISD sunt:

mediului de afaceri (tabelul 3). Printre ori

de capital, stimulentele.

Tabelul 3:

amplasamentului pentru ISD

17 16 10 10 8

, -Est. Principalele puncte tari ale acestor

(20)

(locul 1 este ocupat de China, iar locul 3 de India) ( )

(tabelul 4).

Tabelul 4:

Principalele cinci

China 56

SUA 47

India 34

Brazilia 25

21

To

tabelul 5).

Tabelul 5:

a amplasamentului Ritmul de

furnizorilor partenerilor

Accesul la interna- regionale

Stabilitatea accesibilita- tea mediului

de afaceri

1. China 19 21 10 9 4

2. SUA 17 9 11 8 13

3. India 19 24 11 9 3

4. Brazilia 20 19 10 10 8

31 31 11 9 1

6. Marea Britanie

17 9 9 10 14

7. Germania 21 7 12 11 11

8. Australia 14 9 9 8 12

9. Indonezia 16 20 10 10 3

10. Canada 19 12 10 6 14

11. Vietnam 14 22 10 6 8

12. Mexic 19 16 9 16 7

13. Polonia 24 26 8 11 3

18 11 13 9 11

15. Thailanda 8 20 10 12 8

Media 17 16 10 10 9

Concluzionând e termen mediu

greenfield, „de Sud-Est.

(21)

în prim-

a proceselor de afaceri¹⁴

Furnizorii globali de servicii, precum: Accenture, ACS, Cognizant, Capgemini, CSC, a dintre aceste companii este

Global Services Tholons.

-un anumit amplasament

a anumitor linii de servicii. Spre exemplu, dezvoltarea software-ului se face într-

într-un al doilea, iar serviciile de inginerie într-un al treilea. Modelul „one-stop-country” a fost înlocuit cu un model mai eficient, al u

furnizându-

situându-se, spre exemplu, cu mult în urma noilor state membre ale UE (NSM) în termeni de

sunt, potrivit studiului elaborat de Global Services Tholons (2008): Bangalore, Chennai, Delhi NCR, Dublin, Hyderabad, Makati City (Filipine),

mature) al celor mai noilor 50 de amplasamente atractive pentru (Kolkata, Chandigarh, Coimbatore, Jaipur –

China (Shanghai, Beijing, Shenzhen, Dalian, Guangzhou, Chengdu – tru din Brazilia (São Paolo, Curitiba, Rio de Janeiro, Brasília –

–

(graficul 24).

14 Sau servicii de BPO – Business Process Outsourcing.

(22)

Graficul 24

în topul noi (sau emergente)

China, 6 India, 4 Brazilia, 4

Rusia, 2

Mexic, 3 Vietnam, 2 Noile state

membre ale UE (NSM), 10

Altele, 15

BRIC, 16 Filipine, 4

Sursa: Global Services Tholons (2008).

externalizare a proceselor de

(graficele 25 26), în special la categoria de servicii de externalizare a proceselor de afaceri.

Graficul 25 firmelor furnizoare

15

(în %)

"Cei cinci mari", 40%

"Cei cinci mari EOMA", 17%

Firme indiene, 10%

Firme japoneze, 1%

Altele, 32%

Sursa: TPI (2009).

S

costurilor sistemelor IT, în timp ce serviciile de externalizare a proceselor de afaceri merg mai

15„Cei cinci mari”:

Atos Origin, BT, Capgemini, Siemens Business -Systems

Furnizorii de servicii din India: Cognizant, Genpact, HCL, Infosys, Satyam, TCS, Wipro, WNS etc.

Furnizorii de servicii din Japonia: Fujitsu, Hitachi, NEC etc.

(sunt luate în calcul numai contractele cu valori mai mari de 50 mil. dolari).

(23)

e 9%

în Europa-Orientul Mijlociu- -Pacific!

Graficul 26

externalizare a proceselor de afaceri,¹⁶ în 2008, n %)

"Cei cinci mari EOMA", 2%

India, 26%

Altele, 56%

"Cei cinci mari", 16%

Sursa: TPI (2009).

fenomenului de relocalizare într- -

Exemplul cel mai evident este cel al Indiei, o economie

Concluzii

India, cu exporturi dominate de produse prelucrate, iar la .

2003-2

importurilor Chinei, mare consumatoare de resurse naturale.

Din punct de vedere

), Ac

-

- mari excedente comerciale.

mondial cu bunuri: de la circa 3% în 1997, la aproximativ 8% în 2008. Ponderea grupului în 1997 la circa 13% în 2008, ceea ce a -

procentuale în 1997, la 24 puncte procentuale în 2008.

16 e cu valori mai mari de 25 mil. dolari).

(24)

r la nivelul

pondere de circa 37% din exporturile nivelul SUA.

circa 10% în 2008, reduc -

servicii de la 45 puncte procentuale în 1997 la 31 puncte procentuale în 2008.

– prelucrate, resurse naturale sau a amândurora –

-

e a economiilor dezvoltate, care sunt

acesteia în 2009, vom asista la -

consumului intern.

- -7,

:

Ø Eurostat (2008), EU Bilateral Trade and Trade with the World. Disponibil la:

http://ec.europa.eu/trade/issues/bilateral/data.htm.

Ø Goldman Sachs Global Economics Department (2007), BRICs and Beyond.

Ø The International Bank for Reconstruction and Development / the World Bank (2009), Global Economic Prospects 2009 – Commodities at the Crossroads, Washington D.C.

Ø O’Neill, Jim (2001), Building Better Global Economic BRICs, Goldman Sachs, Global Economics Paper no. 66.

Ø Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2009), OECD Economic Outlook, volume 1/2009, No. 85, June 2009, Paris.

Ø TPI/Gradient (2009), TPI’s Summary of Global Sourcing News, January 2009.

Ø United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) (2009), World Investment Prospects Survey 2009-2011, New York and Geneva.

Ø United Nations (2009), World Economic Situation and Prospects 2009 – Global Outlook 2009, New York.

Ø Vashistha, A., Khan, I. (2008), 50 Emerging Global Outsourcing Cities, A Global Services-Tholons Study.

Ø Wilson, Dominic, Purushothaman, Roopa (2003), Dreaming with BRICs: The Path to 2050, Goldman Sachs, Global Economics Paper no. 99.

Ø World Trade Organization (WTO) (2009),World Trade Report 2009 – Trade Policy Commitments and Contingency Measures, Geneva.

Ø World Trade Organization (WTO) (2008), International Trade Statistics 2008, Geneva.