Munich Personal RePEc Archive
The endogeneity of the optimum currency area criteria
Puiu, Cristina
Doctoral School of Economics, Faculty of Economics and Business Administration, University of „Alexandru Ioan Cuza”, Ias
,i
25 October 2010
Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/28470/
MPRA Paper No. 28470, posted 31 Jan 2011 18:48 UTC
Endogenitatea criteriilor teoriei zonei monetare optime
Puiu Cristina, Doctorand, Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia i
Abstract
This paper aims to review existing literature on the endogenous effects of monetary integration:
whether sharing a single currency may set in motion forces bringing countries closer together. The first part is a review of significant paper in the vast literature on the endogeneity of optimum currency area theory that focuses on the main criteria that are subject of this hypothesis. The second part considers empirical literature on the effects of monetary integration on trade and business cycle synchronization based on evidences provided by the euro area experience. The main conclusion is that the hypothesis attracted a large number of studies and, although they provide heterogeneous results caused by using different methodologies, they all indicate a positive effect.
JEL Classification: E42, F15, F33
Keywords: optimum currency areas, endogeneity, business cycle correlation, Rose Effect.
1. Introducere
Una dintre cele mai importante dezvolt ri recente ale literaturii privind teoria zonei monetare optime este reprezentat de analiza asupra modului în care formarea unei uniuni monetare poate afecta factorii ce influen eaz buna func ionare a acesteia. Problema endogenit ii integr rii monetare poate fi explicat i prin faptul c utilizarea în comun a unei monede unice de c tre mai multe ri poate determina o apropiere a acestora. Considera iile au fost înglobate în ipoteza endogenit ii criteriilor zonei monetare optime.
Teoria endogenit ii zonei monetare optime a fost introdus pentru prima dat de Frankel i Rose (1998), care au sus inut ideea c rile ce se al tur unei uniuni monetare pot satisface criteriile
“ex-post”, chiar dac acestea nu sunt îndeplinite “ex-ante”. A adar, conform Warin, Wunnava i Janicki (2008), examinarea datelor istorice ofer o imagine gre it asupra momentului potrivit pentru intrarea unei ri într-o uniune monetar , din moment ce criteriile sunt endogene.
Argumentul adus de cei doi autori se bazeaz pe experien a primului val de participan i la zona euro care a ar tat c unele criterii pentru o zon monetar de succes, precum deschiderea comercial i convergen a ciclurilor de afaceri, sunt endogene.
Aceast analiz trebuie privit totu i cu aten ie, deoarece cei care sus in uniunile monetare pot exagera gradul de endogenitate, unii mergând chiar prea departe prin sugerarea faptului c aproape orice uniune monetar poate deveni optimal “ex-post” (Willett, Permpoon i Wihlborg, 2010).
2. Criteriile zonei monetare optime supuse endogenit ii
Frankel i Rose (1998) au argumentat faptul c o cre tere a integr rii comerciale poate duce la o corela ie mai puternic a ciclurilor de afaceri i, implicit, la o nevoie mai redus de independen monetar . Cu aceast lucrare, autorii au deschis o serie de dezbateri asupra zonelor monetare optime, argumentând faptul c introducerea unei monede unice într-o regiune poate ajuta la îndeplinirea criteriilor „ex-post” chiar dac acestea nu au fost îndeplinite „ex-ante”. Frankel i Rose au analizat ciclurile de afaceri i intensitatea comer ului a 20 de ri industrializate, între 1959 i 1993, i au g sit o rela ie pozitiv între aceste dou criterii.
La finalul lucr rii, autorii precizeaz faptul c aceasta reprezint doar aplicarea “Criticii lui Lucas” la analiza unei zone monetare optime, argumentând faptul c schimburile comerciale dintre state influen eaz sincronizarea ciclurilor de afaceri deoarece ambele criterii sunt afectate de politici.
Conform analizei f cut de Silvestre i Mendonca (2007), acest lucru înseamn c ciclurile de afaceri ale rilor apar inând unei zone monetare optime sunt afectate, dup integrare, de o politic monetar centralizat dar i de o cre tere a fluxurilor comerciale.
Studiile recente arat c , înainte de formularea ipotezei endogenit ii de c tre Frankel i Rose (1998), aceasta a fost intuit chiar de fondatorul teoriei zonei monetare optime, Robert Mundell.
Lucrarea elaborat de Warin, Wunnava i Janicki (2008) aduce în aten ie un articol mai pu in cunoscut al lui Mundell care sus ine faptul c diviziunea riscului este optim atunci când rile îndeplinesc un grad mare de eterogenitate. Aceast articol este cea mai recent ameliorare, dac nu o corec ie a teoriei zonei monetare optime, ini iat de Mundell în anul 1961. Anterior acestei lucr ri, Mundell a argumentat faptul c o zon economic trebuie s fie optim înainte de utilizarea unei monede unice sau a unui mecanism de rate de schimb fixe. Cauzalitatea a fost inversat în anul 1973 din moment ce utilizarea unei monede comune ori participarea la un mecanism de curs de schimb fix poate ajuta o zon economic s devin optim . A adar, exist un precedent pentru endogenitatea teoriei zonei monetare optime (Frankel i Rose, 1998) reprezentat de intui ia lui Mundell din anul 1973.
Ipoteza endogenit ii teoriei zonei monetare optime se afl în opozi ie cu ipoteza specializ rii formulat de Krugman (1993). Aceasta apare ilustrat în lucrarea “Lessons of Massachusetts for EMU” în care se utilizeaz drept exemplu evolu iile economice ale SUA din ultimul secol. Pe baza acestora, autorul considera c se va ajunge la specializare în rile din zona euro i, astfel, ele vor fi mult mai vulnerabile la ocurile specifice.
Akiba i Iida (2010) au sintetizat rezultatele lucr rii lui Krugman (1993) i au ar tat faptul c , pe m sur ce rile devin mai integrate, volumul de comer reciproc cre te (o condi ie macroeconomic suficient pentru o zon monetar optim ), implicând o cre tere a gradului de îndeplinire a criteriului.
Cre terea deschiderii comerciale încurajeaz specializarea producerii de bunuri de consum, pentru care
rile exportatoare au un avantaj competitiv i acest lucru determin subminarea condi iei necesare de diversificare pentru a fi o zon monetar optim . rile dintr-o uniune monetar sunt vulnerabile la
ocuri asimetrice deoarece coeficientul de corela ie al rezultatelor tinde s scad .
Frankel (2005) a comb tut ipoteza anti-sincronizare a lui Krugman prin eviden ierea faptului c o mare parte a comer ului actual este cel cu materii prime i bunuri intermediare, fapt ce determin o corela ie ciclic pozitiv .
Ulterior au fost descoperite i alte surse ale endogenit ii zonei monetare optime. Mai mul i autori au adus concepte similare celor anterior men ionate, dar în alte domenii decât comer ul.
Mongelli (2008) a examinat trei surse adi ionale de edogenitate, precum:
- endogenitatea integr rii financiare sau echivalentul schemelor de asigurare oferite de pie ele de capital;
- endogenitatea simetriei ocurilor i sincronizarea rezultatelor;
- endogenitatea flexibilit ii produselor i a for ei de munc .
3. Rezultate empirice cu privire la comer i sincronizarea ciclurilor de afaceri
Ipoteza endogenit ii lansat de Frankel i Rose a fost urmat de o serie de studii empirice privind impactul particip rii la o uniune monetar asupra comer ului i sincroniz rii ciclurilor de afaceri.
Profesorul Andrew Rose de la Universitatea California-Berkley a deschis un nou capitol în cercetarea privind economia interna ional cu un articol publicat în 2000. El a adresat o întrebare simpl i a g sit un r spuns pe m sur . “Ce efecte are o moned unic asupra comer ului interna ional?
R spunsul: mari”. Ideea lui Andrew Rose c uniunile monetare ar putea contribui la expansiunea volumului de schimburi comerciale din cadrul zonei euro a dus la formularea conceptului de “efectul Rose”.
Efectul monedei unice asupra comer ului estimat de Rose a fost prea ridicat pentru a convinge mul i dintre economi ti, fapt pentru care Rose a primit numeroase critici. Principalele critici au fost încadrate de Baldwin (2006) în trei categorii:
- variabile omise (variabile care duc la cre terea comer ului i sunt legate de uniunile monetare);
- cauzalitatea invers sau endogenitatea (în mod tradi ional, volume ridicate ale comer ului puteau servi drept un criteriu pentru apartenen a la o uniune monetar i nu invers);
- specificarea gre it a modelului.
O analiz mai recent a lui Frankel (2008) identific cinci surse pentru scepticismul manifestat în privin a rezultatelor lui Rose (2000). Dou dintre critici se reg sesc în cele formulate de Baldwin (2006), i anume, cele privind omiterea unor factori i endogenitatea alegerii monedei.
O nou critic este legat de faptul c dovezile ob inute la nivel de sec iune nu pot duce neap rat la efectul în timp real ob inut de rile care adopt o moned unic . Frankel sus ine i faptul c efectul estimat asupra comer ului pare a fi prea ridicat pentru a fi credibil. Argumentele aduse de al i autori în leg tur cu alegerea parametrilor i cu faptul c efectele reale sunt mult mai reduse par s sus in aceast critic .
În final, ultima critic vizeaz faptul c dovezile lui Rose sunt ob inute în urma analizei unor ri care erau mici sau foarte mici. A adar nu era clar c estim rile puteau fi extinse la ri mai mari.
Economiile din zona euro tind s fie mari, foarte mari, în timp ce rile din afara zonei euro tind s fie mici, unele dintre ele chiar foarte mici.
Lucrarea lui Rose (2000) cu privire la impactul pe care îl au uniunile monetare asupra comer ului a fost urmat de numeroase studii, dintre care voi prezenta în continuare pe cele mai importante.
Micco, Stein i Ordoñez (2003) au realizat primul studiu publicat ce aplic tehnicile lui Rose la zona euro. Autorii au folosit modelul gravita ional al comer ului bilateral, luând în considerare efectele fixe ale perechilor de ri i folosind date anuale pentru perioada 1992-2002. Pe baza diferitelor regresii autorii au estimat c efectul monedei unice asupra comer ului din interiorul zonei euro a variat între 4 i 16%.
Flam i Nordstrom (2003) au introdus un num r de inova ii care au corectat unele gre eli econometrice standard din literatur . Principalele rezultate ale acestora asupra datelor agregate sunt în concordan cu Micco, Stein i Ordoñez (2003), atât în ceea ce prive te m rimea, cât i sincronizarea.
Ei au utilizat cele trei ri care nu sunt membre ale zonei euro i alte opt ri cu venit ridicat adi ionale în calitate de grup de control i au ob inut ca rezultat faptul c efectul Rose implic cu aproximativ 15% un comer mai ridicat; comer ul rilor din zona euro cu alte ri este sporit cu jum tate din valoarea men ionat anterior. Utilizând cea mai clar defini ie a grupului de control – efectul Rose este de doar 9%. Constat rile asupra datelor sectoriale arat faptul c efectul Rose este prezent doar în sectoarele eviden iate prin produse diferen iate.
Lucrarea elaborat de Flam i Nordstrom (2006) a revizuit studiul din anul 2003 prin utilizarea unor date mai recente. Mai mult, ei au oferit estim ri ale efectului Rose pentru comer ul pe componente în opozi ie cu cel cu bunuri finale, pentru a studia posibilitatea deja indicat în lucrarea din 2003, i anume, aceea c moneda euro încurajeaz fragmentarea produc iei.
Bun i Klaasen (2007) reprezint o actualizare a lucr rii din anul 2002. Din nefericire, rezultatele sunt distruse de gre eala “medalia de argint”. Acest lucru este oarecum surprinz tor
deoarece lucrarea anterioar Bun i Klaasen (2002) este una dintre pu inele studii care au evitat aceast gre eal . La inceputul lucr rii ei au reprodus rezultatele din literatura anterioar prin estim ri ale efectului monedei euro asupra comer ului egale cu 51% i 18% pentru seturile de date din 1997-2002, respectiv 1992-2002. Dup includerea trendurilor, estim rile au sc zut la 3%, respectiv 2%.
De Nardis, De Santis i Vicarelli (2007) i-au îmbun t it de asemenea lucrarea anterioar din 2003, punctul central al noii lucr ri fiind reprezentat de aplicarea studiului dinamic în estimarea efectelor monedei euro. Din nefericire, rezultatele lor sunt greu de interpretat ca urmare a faptului c munca lor este marcat de “interpretarea gre it Anderson-van-Wincoop”, care este foarte comun în literatur . Aceast lucrare indic un efect al monedei euro de 4-5%.
O lucrare mai pu in cunoscut este cea realizat de Gil-Pareja, Llorca-Vivero i Marinez- Serrano (2008), ce utilizeaz modelul gravita ional pe baza datelor pentru 25 ri OECD în perioada 1950-2004 pentru a estima efectul monedei euro asupra comer ului. Problemele ap rute în metodologiile utilizate sunt eviden iate în rezultatele ob inute. Principalele estim ri arat un efect al monedei euro cuprins între 38% i 71%.
Dup cum Baldwin (2006) preciza despre literatura premerg toare introducerii monedei euro, estim ri a a de ridicate sunt lipsite de credibilitate. În cazul în care comer ul dintre rile ce utilizeaz moneda euro ar fi crescut în anul 1999 cu 60-70% peste cel al celorlalte ri din UE ce nu au adoptat moneda unic , nu ar mai fi fost nevoie de modele econometrice speciale pentru a detecta aceast cre tere. Efectul ar fi fost evident din moment ce restul factorilor determinan i ai comer ului nu au fost diferi i în zona euro fa de restul rilor din grupul UE15.
Baldwin i Taglioni (2006) au examinat dimensiunea i sensul erorilor ap rute ca urmare gre elilor f cute în studiile econometrice prezentate anterior. Lucrarea analizeaz de asemenea un num r de probleme legate de manipularea datelor. Pentru a oferi un punct de referin , autorii iau ca exemplu lucrarea realizat de Micco, Stein i Ordoñez (2003), utilizând un set de date pe cât posibil apropiat cu al acestora în privin a anilor i rilor de analizat.
Lucrarea cea mai recent a lui Jeffrey Frankel (2008) studiaz cauzele discrepan elor dintre estim rile referitoare la efectul monedei euro asupra comer ului dintre rile membre – aproximativ 15% rezultat al cercet rii proprii i al unor studii realizate anterior - i estim rile efectelor asupra altor uniuni monetare anterioare – de pân la 200%. Autorul arat faptul c diferen a dintre estim ri nu este cauzat de nici una dintre motivele uzuale invocate. În principal, diferen a nu este cauzat de intervale (sau de viziunea c e nevoie de timp ca uniunile monetare s afecteze caracteristicile comer ului), de variabilele omise, de cauzalitatea invers (comer ul poate duce la formarea de uniuni monetare) sau de efectul de prag (sau viziunea c uniunile monetare pot determina cre teri importante ale comer ului în rile care au o anumit dimensiune sau un anumit prag al veniturilor). În schimb, lucrarea arat faptul c diferen a dintre estim ri poate fi cauzat de m rimea e antionului.
Rose (2008) are în vedere analiza a 26 de studii efectuate cu privire la efectul monedei euro asupra comer ului. Autorul observ c analiza individual a fiec rui studiu arat faptul c nu s-a ajuns la un consens cu privire la efectele UME; o estimare conservatoare precizeaz c a determinat o cre tere a comer ului cu 8%, dar un efect mai substan ial de 23% este de asemenea plauzibil. Ipoteza ca nu a avut nici un efect poate fi respins cu u urin .
Tot în lucrarea lui Andrew Rose sunt sintetizate i studiile cu privire la efectele comer ului asupra sincroniz rii ciclurilor de afaceri. Sunt analizate 20 de studii realizate din 1998 pân în anul 2007. i în acest caz estim rile sunt eterogene, ideea c modificarea volumului comer ului nu a avut nici un efect asupra sincroniz rii ciclurilor de afaceri este incompatibil cu rezultatele descoperite. O estimare conservatoare arat c fiecare cre tere de 1% a comer ului dintre dou ri pare s duc la o cre tere a coeficientului de corela ie cu aproximativ 0.02.
Una dintre cele mai recente lucr ri, cea elaborat de Weyerstrass, van Aarle, Kappler i Seymen (2009) arat c zona euro se caracterizeaz printr-un nivel înalt de corela ie a ciclurilor de afaceri ale statelor membre. Pe de alt parte, ipoteza c introducerea monedei euro în anul 1999 a dus la cre terea sincroniz rii ciclurilor de afaceri nu poate fi confirmat . Literatura ofer într-adev r rezultate contradictorii cu privire la efectele introducerii monedei euro asupra sincroniz rii. Concluzia final a acestei lucr ri este c , în medie, convergen a ciclurilor de afaceri nu s-a modificat substan ial de la introducerea monedei unice.
4. Concluzii
Problema endogenit ii este relativ nou i este nevoie de numeroase studii empirice pentru a se dovedi func ionalitatea sa. Întrebarea dac rile formeaz o uniune monetar pentru c au un comer mai ridicat sau cre terea comer ului este datorat faptului c formeaz o uniune monetar r mâne deschis . Totodat , se pune întrebarea dac unele ri pot forma uniuni monetare i s a tepte s se produc automat o integrare mai puternic de pe urma c reia s culeag beneficiile.
Validitatea argumentelor formulate de Frankel i Rose este controversat ca urmare a faptului c studiile empirice realizate recent se confrunt cu dificult i cauzate de perioada relativ scurt de timp de la introducerea monedei euro i de diferen ele existente între metodologiile utilizate. De i efectele de triplare a volumului comer ului descrise de Rose au fost respinse de mul i economi ti, uniunea monetar influen eaz pozitiv deschiderea comercial a rilor ce aleg participarea la o zon monetar i, indirect, sincronizarea ciclurilor de afaceri.
Astfel, în urma analizei mai multor studii empirice ce vizeaz zona euro, se poate afirma c integrarea monetar din zona euro a avut o combina ie de efecte: o consecin direct asupra cre terii comer ului i un beneficiu indirect prin efectul expansiunii comer ului asupra sincroniz rii ciclurilor de
afaceri. Chiar dac nu exist experien e similare i timpul de la introducerea euro este destul de redus pentru a estima efectele asupra comer ului i ciclurilor de afaceri, uniunea monetar european urmeaz s devin o zon monetar optim .
Bibliografie
1. Akiba, H., Iida, Y. (2009), “Monetary Union and Endogeneity of the OCA Criteria”, Global Economic Review, 38: 1, p. 101 — 116.
2. Baldwin, R. (2006), „In or Out: Does it Make a Difference? An evidence based analysis of the trade effects of the euro”, Center for Economic Policy Research.
3. Baldwin, R., Taglioni D. (2006), „Gravity for dummies and dummies for gravity (equations)”, NBER Working Paper 12516.
4. Baldwin R., DiNino V., Fontagne L., De Santis R., Taglioni D. (2008), „Study on the Impact of the Euro on Trade and Foreign Direct Investment”, Economic Papers 321, European Economy, European Commission.
5. Bun, M.J.G., Klaassen, F.J.G.M. (2007), „The Euro Effect on Trade is not as Large as Commonly Thought”, Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 69, pp. 473-496.
6. Cafiso, G. (2008), „The Euro’s Influence Upon Trade: Rose Effect Versus Border Effect”, Working Paper Series 941, Frankfurt a.M.: European Central Bank.
7. Darvas, Z., Szapár, G. (2008), „Euro Area Enlargement and Euro Adoption Strategies”, Economic Papers 304, European Economy, European Commission.
8. De Nardis, S., De Santis R., Vicarelli C. (2007), „The Euro’s Effects on Trade in a Dynamic Setting”, ISAE Working Papers 80, ISAE – Institute for Studies and Economic Analyses, Rome.
9. Flam H., Nordstrom H. (2003), “Trade Volume Effects of the Euro: Aggregate and Sector Estimates”, Institute for International Economic Studies, Stockholm University Publications.
10.Flam, H., Nordstrom, H. (2006), „Euro effects on the intensive and extensive margins of trade”, CESIfo Working Paper No. 1881.
11. Frankel, J., Rose A. (1998), “The Endogeneity of the Optimum Currency Area Criteria”, Economic Journal108 (449), pp. 1009–1025.
12. Frankel, J. (2005), „Real Convergence and Euro Adoption in Central and Eastern Europe:
Trade and Business Cycle Correlations as Endogenous Criteria for Joining the EMU”, în in S.
Schadler ed., „Euro Adoption in Central and Eastern Europe: Opportunities and Challenges”, IMF.
13.Frankel, J. (2008), „The Estimated Effects of Euro on Trade: Why Are They Below Historical Effects of Monetary Unions Among Smaller Countries?”, NBER Working Paper 14542.
14.Gayer, C. (2007), „A fresh Look at Business Cycle Synchronisation in the Euro Area”, Economic Papers 287, European Economy, European Commission.
15. Gil-Pareja, S., Llorca-Vivero R., Martınez-Serrano, J. (2008), „Trade effects of monetary agreements: Evidence for OECD countries”, European Economic Review 52, pp. 733-755.
16.Gouveia S., Correia L. (2008), „Business Cycle Synchronization in the Euro Area: the Case of Small Countries”, International Economisc and Economic Policy 5(1–2), pp.103–121.
17. Krugman, P. (1993), „Lessons from Massachusetts for EMU”, în: F. S. Torres and F. Giavazzi (Eds.) „Adjustment and Growth in the European Monetary Union”, pp. 241_261 (Cambridge:
Cambridge University Press).
18.Micco, A., Stein, E., Ordoñez, G. (2003), „The currency union effect on trade: Early evidence from EMU”, Economic Policy 18, pp. 315-356.
19.Mongelli, F. P. (2008), „European economic and monetary integration and the optimum currency area theory”, Economic Papers302, European Economy.
20.Rose, A. (2008), “Is EMU Becoming an Optimum Currency Area? The evidence on Trade and Business Synchronization”, University of Berkeley Working Papers.
21.Savva, C., Neanidis, K., Osborn, D. (2010), „Business Cycle Synchronization of the Euro Area with the New and Negotiating Member Countries”, International Journal of Finance and Economics 15, pp. 288-306.
22.Silvestre, J., Mendonca, A. (2007), „The Endogeneity of Optimum Area Criteria: Some Evidence from the European Union and Portugal”, International Advances in Economic Research, Volume 13, Number 1, pp.1-18.
23.Warin, T., Wunnava, P., Janicki, H. (2008), „Testing Mundell's Intuition of Endogenous OCA Theory”, Review of International Economics 17.1, pp. 74-86.
24.Weyerstrass, K., Van Aarle, B., Kappler, M., Seymen, A. (2009), „Business Cycle Synchronization with(in) the Euro Area: in Search of a „Euro Effect””, Open Economies Review.
25. Willett T., Permpoon O., Wihlborg C. (2010), „Endogenous OCA Analysis and the Early Euro Experience”, The World Economy, pp. 851-872.
Multumiri:
"Cercet rile au fost finan ate din Fondul Social European de c tre Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 [proiect POSDRU/CPP 107/DMI 1.5/S/78342]"
