Munich Personal RePEc Archive
The Economic Growth of Romania between 1980 and 2013
Stefanescu, Răzvan and Dumitriu, Ramona
The Dunarea de Jos University of Galati, The Dunarea de Jos University of Galati
25 January 2015
Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/61592/
MPRA Paper No. 61592, posted 18 Sep 2015 06:03 UTC
Cre terea economic a României între 1980 i 2013
tef nescu R zvan Dumitriu Ramona
Abstract: This paper explores the economic growth of Romania in three periods: the last decade of the communist regime (1980-1989), the transition from a centrally planned economy to a market economy (1990-2006) and the sevenyears that followed the adhesion to European Union (2007 – 2013). We approach several aspects of the economic growth: GDP evolution, the social impact and the relations with the other macroeconomic objectives. We find, for each period, some circumstances that influenced this process: the dramatic efforts to pay back all the foreign debt, for the period 1980-1989, the political and institutional instability during the transition period and, finally, the challenges of the European markets combined with the effects of the global crisis.
Keywords: Economic Growth, Economic Development, Poverty, Macroeconomic Policy JEL classification: N10, O40, O49
1. Introducere
În prezent, cre terea economic , definit drept sporirea valorii de pia a bunurilor i serviciilor realizate într-o economie, este inclus printre obiectivele majore ale politicilor macroeconomice, pozi ie justificat de impactul acestui proces asupra bun st rii. Bog ia unei ri nu poate fi câ tigat i men inut f r o cre tere economic semnificativ i de durat . Pentru cuantificarea cre terii economice sunt utilizate diferite m rimi: Produsul Intern Brut, Produsul Na ional Brut, Produc ia Industrial , Consumul etc.
În literatura de specialitate a fost relevat complexitatea acestui proces, supus influen ei unei multitudini de factori. Modelul Solow - Swan descrie evolu ia activit ii economice sub impactul a trei variabile: factorii tehnologici, for a de munc i capitalul (Solow, 1956; Swan, 1956; Solow, 1970). Alte modele au relevat influen a major a altor caracteristici ale sistemelor macroeconomice:
resursele naturale, investi iile str ine directe, calitatea capitalului uman, educa ia, infrastructura, sistemul financiar, gradul de deschidere al economiei na ionale c tre exterior, sistemul de guvernare etc. (Kuznets, 1973; Mankiw et al., 1992;
Roubini & Sala-i-Martin, 1992; Fischer, 1993; Sachs & Warner, 1995; Barro, 1996; Hulten, 1996; Klenow & Rodriguez-Clare, 1997; Jones, 1998; Hall &
Jones, 1999; Markusen & Venables, 1999; Reinert, 1999; Temple, 1999;
Bosworth & Collins, 2003; Toman, 2003; Thiessen, 2003; Barro & Sala-i-Martin, 2004; Morck et al., 2004; Galor, 2005; Acemoglu, 2007; Jones, 2008; Jones &
Romer, 2009; Ciccone & Jaroci ski, 2010; Dao, 2012; Hanushek, 2013).
În aceast lucrare vom aborda cre terea economic din România în perioada 1980-2013. Pentru a releva unele transform ri structurale ale economiei României vom împ r i acest interval de timp în trei sub-perioade:
- perioada 1980 - 1989, ultimul deceniu al regimului comunist;
- perioada 1990 – 2006, marcat de tranzi ia la economia de pia ;
- perioada 2007 - 2013, în care s-au manifestat atât efectele ader rii la Uniunea European cât i cele ale crizei globale.
Analiza va utiliza date socio-economice oferite de unele institu ii interna ionale:
Banca Mondial , FMI, ONU, Eurostat etc. Din diferite motive, valorile unor indicatori din perioada 1980 - 1989 nu sunt disponibile. În plus, multe din datele referitoare la aceast perioad trebuie utilizate cu precau ie, tiut fiind practica autorit ilor din acei ani de a mistifica, din diferite motive (propagandistice, p strarea secretului asupra unor activit i etc.) unele rezultate economice.
În acest studiu vom aborda unele aspecte ale procesului de cre tere economic din România:
- tendin ele evolu iei Produsului Intern Brut;
- impactul asupra bun st rii;
- locul cre terii economice printre obiectivele politicilor macroeconomice etc.
2. Evaluarea cre terii economice prin intermediul analizei dinamice a Produsului Intern Brut
2.1. Determinarea PIB
Produsul Intern Brut (PIB), care reprezint valoarea bunurilor i serviciilor produse, într-o anumit perioad , în economia na ional , este calculat, de regul trimestrial i lunar, de c tre institu ii specializate, care au acces la rezultatele entit ilor din economia na ional . În practic , sunt aplicate cu prec dere trei abord ri ale determin rii PIB:
- abordarea produc iei;
- abordarea veniturilor;
- abordarea cheltuielilor (Kuznets, 1973; Dornbusch & Fischer, 1990;
Mankiw et al., 1992; Barro, 1996; Blanchard, 2000; Samuelson &
Nordhaus, 2009; Feenstra et al, 2013).
Abordarea din perspectiva produc iei ia în considerare faptul c PIB cumuleaz valorile ad ugate ob inute de entit ile economiei na ionale. Valoarea ad ugat realizat de o entitate (întreprindere, institu ie public , persoan fizic autorizat etc.) este dat de diferen a dintre rezultatul brut (veniturile din
vânz rile la care se adaug cre terea valorii stocurilor) i consumul intermediar (valoarea materiilor prime, materialelor, utilit ilor, semifabricatelor i a altor elemente folosite în realizarea produselor finite). Prin însumarea valorilor ad ugate din toate sectoarele este determinat „PIB în pre uri ale factorilor de produc ie” la care, dac se adaug impozitele indirecte i se scad subven iile primite, se ob ine „PIB în pre uri ale produc torilor” (Kuznets, 1973; Dornbusch
& Fischer, 1990; Barro, 1996; Blanchard, 2000).
Abordarea din perspectiva veniturilor porne te de la premisa c valoarea bunurilor i serviciilor produse, reflectat prin PIB, ar trebui s fie egal cu remunerarea factorilor (capitalul, munca, p mântul etc.) care au contribuit la realizarea produc iei. Se ob ine, astfel, urm toarea formul de calcul a PIB:
Y = R + I + PR + W + SA (1) unde:
- Y este expresia PIB;
- R reprezint veniturile din rente;
- I sunt veniturile din dobânzi;
- PR sunt profiturile;
- W sunt veniturile salariale;
- SA reprezint alte venituri, neincluse în cele patru categorii anterioare (Kuznets, 1973; Dornbusch & Fischer, 1990; Easterly, 2005; Samuelson &
Nordhaus, 2009).
Abordarea din perspectiva cheltuielilor implic premisa c bunurile i serviciile realizate urmeaz s fie cump rate de persoane fizice sau juridice din interiorul sau exteriorul economiei na ionale.
Y = C + I+ G + (X - M) (2) în care:
- Y este Produsul Intern Brut;
- C reprezint consumul;
- I reprezint investi iile;
- G sunt cheltuielile guvernamentale;
- (X-M) sunt exporturile nete, date de diferen a dintre exporturi (X) i importuri (M).
Aceast rela ie de calcul a PIB se afl la baza multor modele care explic echilibrul macroeconomic (Keynes, 1936; Dornbusch & Fischer, 1990; Barro, 1997; Blanchard, 2000; Easterly, 2005; Samuelson & Nordhaus, 2009).
Dintr-o alt perspectiv a componen ei cheltuielilor, PIB poate fi definit ca o sum a trei elemente:
Y = Cf + FBC + (X - M) (3) unde:
- Cf este consumul final care reflect cheltuielile date de satisfacerea nevoilor individuale i colective;
- FBC reprezint formarea brut a capitalului prin care sunt reflectate cheltuielile pentru achizi iile de bunuri de capital.
2.2. Coordonate ale analizei dinamice a PIB
Calitatea de a reflecta valoarea bunurilor i serviciilor produse, într-o anumit perioad , în economia na ional , recomand analiza dinamic a PIB pentru cuantificarea cre terii economice. Rigoarea unui astfel de demers este condi ionat de unele cerin e:
- abordarea performan elor relative ale economiilor na ionale;
- analiza dinamic în termeni reali (în pre uri constante).
Abordarea performan elor relative ale economiilor na ionale este util din perspectiva analizei de eficien i a compara iilor interna ionale. Analiza de eficien impune luarea în considerare a unor indicatori ai anvergurii economiei na ionale (volumul popula iei, num rul de angaja i etc.). În practic , în analiza de eficien este utilizat frecvent indicatorul PIB pe cap de locuitor (per capita) ob inut prin raportarea PIB la volumul mediu al popula iei din perioada analizat . Compara iile interna ionale prin intermediul PIB faciliteaz ierarhizarea rilor în func ie de nivelul eficien ei i al bun st rii. Pentru a facilita aceste compara ii, valorile PIB sunt exprimate într-o moned interna ional de anvergur , de regul dolarul SUA.
Analiza dinamic în termeni reali (în pre uri constante) este indicat deoarece PIB este exprimat în unit i monetare iar modificarea în timp a puterii de cump rare a banilor poate distorsiona rezultatele analizei. Pentru a înl tura acest neajuns sunt utilizate valorile reale (în pre uri constante) ale PIB, calculate pe baza pre urilor dintr-un an de referin . De men ionat c Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene, evalueaz cre terea economic pe baza valorilor PIB per capita PPS, calculate pe baza unor standarde ale puterii de cump rare stabilite pentru ansamblul rilor membre.
Unele limite ale determin rii PIB (dificult ile în a lua în considerare trocul sau economia subteran , faptul c reflect mai degrab aspectele cantitative decât cele calitative etc.) pot afecta rigoarea evalu rii cre terii economice. Totu i, în ciuda acestor neajunsuri, PIB r mâne cel mai utilizat indicator de cuantificare a acestui proces.
2.3. Metode ale analizei dinamice a PIB
În acest subcapitol vom aborda câteva categorii de metode ale analizei dinamice utilizate în caracterizarea evolu iei PIB:
- studiul evolu iei PIB prin raportare la perioade de timp precedente;
- determinarea trendului dinamicii PIB;
- prognoza prin extrapolare a evolu iei viitoare a PIB.
2.3.1. Studiul evolu iei PIB prin raportare la perioade de timp precedente Raportarea PIB dintr-o anumit perioad (numit perioad curent ) la o perioad precedent (numit perioad de baz ) presupune compara ii între aceste valori pe baza unor rela ii aditive sau multiplicative. În practic , se obi nuie te ca valorile PIB s fie transpuse în serii de timp care faciliteaz aplicarea a dou forme ale compara iilor: cu baz în lan , când fiecare valoare a PIB este raportat la cea din perioada imediat anterioar , i cu baz fix , când toate valorile seriei de timp sunt comparate cu cele dintr-o singur perioad (de obicei, primul termen al seriei este ales ca perioad de baz . Pentru astfel de compara ii sunt utilizate diferite m rimi:
- sporurile;
- indici ai dinamicii;
- ritmuri ale dinamicii.
Un spor (cunoscut i sub denumirea de modificare absolut ) este o m rime ce exprim diferen a dintre valorile unei variabile din perioadele curent i de baz . Rela ia de calcul pentru acest indicator are forma:
∆i/j = yi− yj (4) în care:
- i/j este sporul dintre perioadele curent i de baz ; - yi reprezint valoarea variabilei y din perioada curent i;
- yj reprezint valoarea variabilei y din perioada de baz j.
Indicele dinamicii (Idi/j) compar , prin împ r ire, valorile unei variabile din perioadele curent i de baz . Aceast m rime poate fi calculat prin formula:
j i j
i y
Id/ = y (5).
Un ritm al dinamicii (Rdi/j) raporteaz un spor la valoarea din perioada de baz . Rela ia sa de calcul are forma:
j j i j
i y
Rd/ ∆/
= (6) sau, prin includerea în formul a indicelui dinamicii:
/ 1
/ − = −
= i j
j j i j
i Id
y y
Rd y (7).
Adeseori, ritmurile dinamicii sunt transpuse în forme procentuale:
%/ ∆/ ×100
=
j j i j
i y
Rd (8)
sau:
Rdi%/j =(Idi/j −1)×100 (9).
În practic , ritmul dinamicii PIB pe cap de locuitor, în form procentual , numit i rat de cre tere, este cel mai utilizat indicator de cuantificare a cre terii economice.
2.3.2. Determinarea trendului dinamicii PIB
Tendin ele evolu iei PIB pot fi descrise, destul de facil, prin intermediul unor m rimi medii ale dinamicii:
- sporuri medii;
- indici medii ai dinamicii;
- ritmuri medii de cre tere.
Un spor mediu al unei serii reflect tendin a de cre tere asociat unui model aditiv al evolu iei variabile analizate. Acest indicator este calculat ca o medie aritmetic a sporurilor cu baz în lan :
1
2 1 /
−
∆
=
∆ =
−
N
N
i i
i (10)
unde:
- ∆ este sporul mediu al seriei de timp;
- i/i-1 este sporul cu baz în lan asociat termenului i al seriei;
- N este num rul de termeni ai seriei (num rul de sporuri este mai mic cu o unitate decât num rul de termeni).
Sporul mediu al seriei de timp poate fi determinat i prin intermediul ultimului spor cu baz fix :
1
1 /
−
= ∆
∆ N
N (11)
în care N/1 este sporul cu baz fix asociat termenului N.
Un indice mediu al dinamicii unei serii descrie tendin a de cre tere asociat unui model multiplicativ al evolu iei variabilei analizate. Aceast m rime poate fi calculat ca o medie geometric a indicilor dinamicii cu baz în lan :
1
2 1
− /
=
∏
−=N
N
i i
Idi
d
I (12)
unde Idi/i-1 este indicele dinamicii cu baz în lan asociat termenului i al seriei de timp.
Aceast m rime poate fi determinat i prin intermediul ultimului indice al dinamicii cu baz fix :
Id =N−1IN/1 (13)
în care IdN/1 este indicele dinamicii cu baz fix asociat termenului N.
Un ritm mediu al dinamicii descrie tendin a de cre tere relativ a unei variabile fiind dat de rela ia:
Rd =Id −1 (14) sau, într-o form procentual :
( 1) 100 ( 1 1) 100
1
% = − × = N− N − ×
y d y
I d
R (15)
M rimile medii ale dinamicii pot fi utilizate pentru a ob ine, prin ajustare, valorile de trend ale seriilor de timp. Unele procedee de ajustare introduc aceste m rimi medii în rela ii de recuren între termenii seriilor de timp (face excep ie, întotdeauna, primul termen al seriei la care valoarea ajustat coincide cu cea empiric ).
Pentru ajustarea pe baza sporului mediu rela ia de recuren are forma:
∆ = ∆ +∆
+ i
i T
T y
y 1 (16) unde:
- ∆+1
Ti
y este valoarea ajustat , pe baza sporului mediu, a termenului i+1;
- yT∆i este valoarea ajustat , pe baza sporului mediu, a termenului i.
La ajustarea pe baza indicelui mediu al dinamicii este utilizat rela ia de recuren :
d I y yTid Tid
i = ×
+1 1 (17) în care:
- yTidi
1
+ este valoarea ajustat , pe baza indicelui mediu al dinamicii, a termenului i+1;
- yTidi este valoarea ajustat , pe baza indicelui mediu al dinamicii, a termenului i.
Valorile ajustate pe baza ritmului mediu al dinamicii sunt similare celor determinate în func ie de indicele mediu al dinamicii.
2.3.3. Prognoza prin extrapolare a evolu iei viitoare a PIB
Prognoza evolu iei PIB este, de regul , un demers complex în care multitudinea de factori ce pot influen a semnificativ acest indicator este transpus în modele econometrice sofisticate. Totu i, în practic sunt aplicate i metode de prognoz prin extrapolarea seriilor de timp care, de i nu sunt foarte riguroase, au avantajul simplit ii. Astfel de prognoze pornesc de la premisa c tendin ele din trecut (descrise de sporul mediu, de indicele mediu al dinamicii, de rata de cre tere etc.) se vor men ine i în viitor.
Pentru extrapol rile pe baza sporului mediu valorile prognozate sunt calculate prin formula:
yNpr+,∆k = yN +k×∆ (18) în care:
- +∆ , pr
k
yN este valoarea variabilei y, prognozat prin extrapolare pe baza sporului mediu, pentru orizontul de timp N+k.
În cazul extrapol rilor pe baza indicelui mediu al dinamicii poate fi aplicat rela ia:
( )
kN id pr
k
N y Id
y +, = × (19) unde:
- yNpr+,kid este valoarea variabilei y, prognozat prin extrapolare pe baza indicelui mediu al dinamicii, pentru orizontul de timp N+k.
2.4. Evolu ia PIB din România
Figura nr. 1 prezint evolu ia PIB real (în miliarde dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) între anii 1980 i 2013. În primii ani ai intervalului 1980 – 1989 acest indicator a crescut substan ial trecând apoi, c tre sfâr itul acestei perioade la o tendin descendent . Pe ansamblu, PIB real a crescut cu o rat anual medie de 1.448 % (Tabelul nr. 1). Perioada de tranzi ie a debutat cu o sc dere sever a PIB real, urmat de o redresare viguroas . În medie, în cursul intervalului 1990 - 2006, PIB real a crescut cu o rat anual de 1.232%. În anii care au urmat ader rii României la Uniunea European a continuat tendin a ascendent a PIB real întrerupt îns , de efectele crizei globale care au cauzat, în anii 2009 i 2010, un declin accentuat al activit ii economice. Începând cu anul 2011 a fost reluat trendul ascendent al PIB real rezultând, pentru ansamblul perioadei 2007 – 2013, o rat medie anual de cre tere de 0.948%.
În Figura nr. 2 sunt prezentate valorile anuale ale PIB real (dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) per capita în perioada 1980 - 2013. Sensurile evolu iei acestui indicator sunt destul de asem n toare celor ale PIB real. Difer , îns , ratele medii anuale de cre tere. Dac în cazul PIB real cre terea din perioada 1980 – 1989 le-a devansat pe cele din cursul tranzi iei i a etapei post- aderare, în cazul PIB real per capita situa ia s-a inversat, iar cre terea pare s se amplifice dup c derea regimului comunist. Totu i, în analiza acestui indicator trebuie luat în considerare i evolu ia popula iei României care a trecut de la o tendin ascendent între anii 1980 i 1989 la una descendent în urm torii ani (Tabelul nr. 1).
Valorile efective ale PIB real per capita au fost extrapolate pentru a eviden ia schimb rile tendin elor din cele trei perioade de timp. Astfel, pentru anul 1992, când valoarea efectiv a acestui indicator a reprezentat 3087.52 USD per capita, au fost ob inute, prin extrapol ri, urm toarele valori:
- 4168.85 USD per capita pe baza sporului mediu;
- 4175.82 USD per capita pe baza indicelui mediu al dinamicii (Tabelele nr.
2 i nr. 3).
Pentru anul 2009, când PIB real per capita a reprezentat 5654.66 USD, au fost ob inute, prin extrapol ri, urm toarele valori:
- 5324.74 USD per capita pe baza sporului mediu;
- 5367.85 USD per capita pe baza indicelui mediu al dinamicii (Tabelele nr.
4 i nr. 5).
La nivelul anului 2016, extrapol rile indic urm toarele valori:
- 5324.74 USD per capita pe baza sporului mediu;
- 5367.85 USD per capita pe baza indicelui mediu al dinamicii (Tabelele nr.
6 i nr. 7).
Evolu ia PIB real per angajat, prezentat în Figura nr. 3, a cunoscut tendin e asem n toare cu cele ale PIB real per capita. i în acest caz, ar trebui luat în considerare trecerea num rului de angaja i de la un trend ascendent, între 1980 i 1989, la unul descendent în perioada 1990 – 2013 (Tabelul nr. 1).
Pentru perioada 2007 – 2013, evolu ia PIB real per capita PPS, prezentat în Figura nr. 4, indic o cre tere continu a acestui indicator, ceea ce are semnifica ia unei reduceri considerabile a decalajului dintre performan ele economiei României i cele ale celorlal i membri ai Uniunii Europene (Tabelul nr. 1).
În Tabelul nr.1 sunt prezentate ratele medii anuale de cre tere, pentru intervalele de timp 1990 – 2006 i 2007 – 2013, calculate pentru unele m rimi asociate evolu iei PIB: Valoarea brut ad ugat real , Consumul final real i Formarea brut real a capitalului. Pentru fiecare dintre acest indicator este evident o sc dere semnificativ a ratei medii de cre tere, care poate fi pus în leg tur cu m surile severe de austeritate (reduceri salariale i diminuarea investi iilor) operate în cea mai acut faz a crizei.
3. Cre terea economic i bun starea unei na iuni
În general, guvernan ii acord o importan deosebit cre terii economice, incluzând-o printre obiectivele majore ale politicii macroeconomice. O astfel de atitudine este justificat de impactul hot râtor al acestui proces asupra unor evolu ii care condi ioneaz bun starea unei na iuni:
- îmbun t irea calit ii vie ii;
- eradicarea s r ciei.
3.1. Rolul cre terii economice în îmbun t irea calit ii vie ii
În literatura socio-economic termenul de calitate a vie ii se refer la gradul în care sunt satisf cute necesit ile i aspira iile sociale ale membrilor unei comunit i. Pentru cuantificarea calit ii vie ii sunt aplicate diverse metode dintre care se deta eaz , prin frecven a utiliz rii, cele care apeleaz la indicele „Human Development Index” (HDI). Aceast m rime, publicat anual de ONU în
„Raportul de Dezvoltare Uman ”, ia în considerare trei variabile:
- speran a de via ;
- educa ia;
- nivelul de trai.
Cre terea economic poate influen a semnificativ fiecare dintre aceste variabile.
Intensificarea activit ii economice conduce, de regul , la majorarea veniturilor fiscale care pot fi utilizate pentru finan area s n t ii, educa iei i a altor servicii sociale furnizate de guvernan i (McGillivray, 1991; Mankiw et al., 1992; Barro, 1997; Blanchard, 2000; Barro & Sala-i-Martin, 2004; Acemoglu & Johnson, 2006; Friedman, 2006; Sacks et al., 2010). În plus, sporirea valorii de pia a bunurilor i serviciilor realizate într-o economie poate ridica semnificativ nivelul de trai al angaja ilor entit ilor implicate (Romer, 1986; Dornbusch & Fischer, 1990; Mankiw et al., 1992; Ranis, 2004). Totu i, poten ialele efecte benefice ale cre terii economice asupra calit ii vie ii pot fi deturnate de utilizarea ineficient a veniturilor realizate prin acest proces sau de actele de corup ie (Mankiw et al., 1992; Mauro, 1995; Jones, 1998; Shen & Williamson, 2005; Drury et al., 2006;
Matti, 2014).
În perioada 2010 – 2013 valoarea indicelui HDI calculat pentru România a crescut continuu (Figura nr. 5). În ce prive te speran a de via , dup evolu ii oscilante în cursul perioadelor 1980 – 1989 i 1990 – 2006, a cunoscut o tendin pronun at ascendent în anii care au urmat ader rii la Uniunea European (Figura nr. 6). O evolu ie pronun at ascendent au înregistrat, în perioada 1995 – 2012, i cheltuielile reale pentru s n tate (dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) per capita European (Figura nr. 7). În plus, Indicele Capitalului Uman pe persoan , o m rime care reflect eficien a anilor de studii, a crescut semnificativ în perioada 1980 – 2011 (Figura nr. 8).
Impactul major asupra calit ii vie ii plaseaz cre terea economic printre c ile principale de ob inere a dezvolt rii economice, proces care cuprinde transform rile economiei na ionale prin care se spore te, în timp, bun starea unei ri (Sen, 1983; Lucas, 1988; Mankiw et al., 1992; Witt, 2002; Barro & Sala-i- Martin, 2004; Soubbotina, 2004; Ranis, 2004; Acemoglu, 2007; Todaro & Smith, 2011). Un astfel de demers are îns i unele limite. For area cre terii economice peste poten ialul rii poate periclita viabilitatea acestui proces. Exploatarea intensiv a resurselor naturale poate conduce, prin epuizarea acestora, la subminarea posibilit ilor de cre tere economic (Nordhaus, 1993; Sachs &
Warner, 1995; Toman, 2003; Barro & Sala-i-Martin, 2004; Ranis, 2004; Hall &
Day, 2009; Cavalcanti et al., 2011; Todaro & Smith, 2011). De asemenea, intensificarea activit ii industriale poate afecta echilibrul ecologic, un element esen ial al viabilit ii dezvolt rii economice (Beckerman, 1992; Grossman &
Krueger, 1994). În acest sens, în 1987, în cadrul raportului „Viitorul nostru comun” al Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare a fost definit conceptul de „dezvoltare durabil ” drept o form de dezvoltare care nu pericliteaz posibilitatea viitoarelor genera ii de a- i satisface în viitor nevoile i aspira iile (Salkin, 2002; Kremer & Miguel, 2004; Acemoglu, 2007; Arrow et al., 2012).
Efectele cre terii economice asupra echilibrului ecologic pot fi cuantificate prin intermediul emisiilor de CO2 (în kilotone). În România, acest indicator a cunoscut, în perioada 1980 – 1989, o tendin ascendent urmat , dup c derea regimului comunist, de un declin substan ial (Figura nr. 9). Aceast evolu ie poate fi explicat prin alinierea la normele ecologice din cadrul Uniunii Europene i prin unele muta ii survenite în cadrul industriei din România (închiderea unor entit i poluante).
3.2. Impactul cre terii economice asupra s r ciei
Conceptului de s r cie i-au fost asociate, în literatura socio-economic , dou dimensiuni: absolut i relativ . Dimensiunea absolut a s r ciei abordeaz acest fenomen din perspectiva veniturilor i averilor necesare indivizilor i familiilor pentru a- i asigura standarde minime specifice unui trai decent (Townsend, 1962;
Watts, 1964; Foster, 1998). Pentru evaluarea s r ciei absolute sunt luate în calcul, de regul , elementele definitorii ale unei existen e decente: accesul la hran , la ap potabil , educa ia, sistemul de s n tate etc. (Sen, 1976; Greeley, 1994; Jolliffe, 2001; Alkire & Foster, 2011).
Dimensiunea relativ a s r ciei plaseaz în contextul social veniturile i averile indivizilor i familiilor (Townsend, 1962; Foster, 1998; Addison et al., 2009). Un venit care într-o ar dezvoltat este considerat insuficient pentru un trai decent poate asigura, într-o ar mai pu in dezvoltat , includerea într-o categorie social bogat . Importan a studiului s r ciei relative rezid , în mare m sur , din rolul inegalit ilor dintre venituri i averi care pot genera tensiuni sociale semnificative (Frieden, 2001; Bourguignon & Morrisson, 2002; Friedman, 2006). Pentru analiza acestei forme de s r cie sunt utilizate m rimi specifice evalu rii distribu iilor: indicatori de pozi ie (mediana, quantilele, decilele etc.), indicatori ai dispersiei (abaterea medie p tratic , coeficientul de varia ie etc.), parametrii curbei Lorenz, coeficientul Gini etc. (Greeley, 1994; Jolliffe, 2001; Alkire &
Foster, 2011).
Cre terea economic poate afecta semnificativ cele dou forme ale s r ciei. Prin ridicarea nivelului de trai poate fi redus substan ial s r cia absolut (Romer, 1986; Mankiw et al., 1992; Duclos & Wodon, 2004; Lopez, 2004; Easterly, 2005). În ce prive te s r cia relativ , impactul cre terii economice se manifest adeseori diferen iat pe termen scurt i pe termen lung (Kuznets, 1955; Mankiw et al.,1992). Pe termen scurt, remunerarea factorilor ce au contribuit la amplificarea activit ii economice poate agrava inegalit ile sociale (Forbes, 2000; Gallo, 2002; Heshmati, 2004). De exemplu, în perioadele de expansiune economic salariile din domeniul privat cresc, de regul , cu un ritm superior celor din domeniul public. Impactul cre terii economice asupra inegalit ilor dintre venituri i averi depinde în mare m sur de politica de redistribuire aplicat de
guvernan i. Atunci când ace tia opteaz pentru o redistribuire accentuat , prin cheltuieli sociale semnificative sau prin impozite ridicate asupra veniturilor i averilor mari, se poate ob ine o atenuare a inegalit ilor îns cu riscul reducerii imboldului spre munc (Barro, 1997; Frieden, 2001; Gallo, 2002). Pe termen lung, inegalit ile sociale pot fi atenuate prin impulsul asupra motiv rii categoriilor s race (Kuznets, 1955; Barro, 1997; Romer, 1986; Forbes, 2000;
Gallo, 2002).
În România, valorile coeficientului Gini, care reflect m sura în care veniturile sau consumul gospod riilor difer de o egalitate perfect , au cunoscut, în perioada de tranzi ie, o evolu ie oscilant . În schimb, pentru perioada post – aderare este evident un trend descendent, care sugereaz o atenuare a polariz rii bog iei (Figura nr. 10).
4. Cre terea economic – obiectiv al politicilor macroeconomice
În acest capitol vom aborda dou aspecte care definesc locul cre terii economice printre obiectivele politicilor macroeconomice:
- implicarea principalelor componente ale politicii macroeconomice în ob inerea cre terii economice;
- rela iile dintre cre terea economic i celelalte obiective macroeconomice.
4.1. Politici macroeconomice orientate c tre cre terea economic
Pentru atingerea obiectivului de cre tere economic pot fi implicate principalele componente ale politicii macroeconomice:
- politica fiscal ; - politica monetar ;
- politicile comer ului exterior (Dornbusch & Fischer, 1990; Barro, 1997;
Blanchard, 2000; Osborne, 2003; Easterly, 2005; Aghion & Howitt, 2006;
Samuelson & Nordhaus, 2009).
4.1.1. Politici fiscale orientate c tre cre terea economic
Influen a instrumentelor politicii fiscale, impozitele i cheltuielile guvernamentale, asupra cre terii economice poate fi explicat prin intermediul expresiei PIB din perspectiva cheltuielilor (ecua ia 2).
Pe lâng impactul nemijlocit asupra componentei cheltuielilor guvernamentale, politica fiscal poate influen a semnificativ i celelalte elemente ale PIB (Engen
& Skinner, 1992; Easterly & Rebelo, 1993; Clements et al., 2004; Mehrotra &
Peltonen, 2005). Consumul i investi iile pot fi stimulate prin sc derea impozitelor (majorându-se astfel veniturile disponibile) sau prin cre terea
cheltuielilor guvernamentale (subven ii, cheltuieli sociale etc.). Exporturile nete (diferen a dintre exporturi i importuri pot fi încurajate direct prin intermediul taxelor vamale subven iilor sau facilit ilor fiscale speciale (în limitele în care acestea sunt permise de acordurile interna ionale) sau prin sc derea general a impozitelor ori prin finan area din fonduri publice a unor ac iuni de promovare i consultare pentru exportatori.
Politica fiscal poate fi utilizat diferen iat în raport cu fazele ciclului economic.
În perioadele de recesiune pot fi aplicate politici expansioniste, materializate prin reducerea impozitelor i majorarea cheltuielilor guvernamentale, menite s stimuleze cre terea economic . În schimb, în perioadele de expansiune prea accentuat sunt indicate politici restrictive, care prin majorarea impozitelor i diminuarea cheltuielilor guvernamentale pot combate infla ia i preveni supraînc lzirea economiei (Dornbusch & Fischer, 1990; Engen & Skinner, 1992;
Barro, 1997; Samuelson & Nordhaus, 2009).
În România, ponderea veniturilor bugetare în PIB a cunoscut, în perioada 2000 – 2003, o tendin pronun at descendent , sub impulsul relax rii fiscale (Figura nr.
11). A urmat, în ultimii ani ai tranzi iei i în primii ani ai perioadei post – aderare, o tendin ascendent întrerupt în cea mai acut faz a crizei globale de sc derea veniturilor ca efect al diminu rii activit ii economice i de noi m suri de relaxare fiscal aplicate în anul 2013. Ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB a avut, în perioada 2000 – 2003, o tendin descendent care a fost urmat de una ascendent care a durat pân în faza cea mai acut a crizei globale când, sub presiunea institu iilor financiare interna ionale, autorit ile române au aplicat m suri severe de austeritate (Figura nr. 12). Soldul balan ei structurale a bugetului (ob inut prin ajust ri ale veniturilor i cheltuielilor bugetare în raport cu fazele ciclului economic) a cunoscut o evolu ie oscilant în ultimii ani ai tranzi iei. Dup atingerea unui nivel amenin tor al deficitului bugetar, în anul 2008, guvernan ii au ac ionat, sub imboldul institu iilor financiare interna ionale, pentru echilibrarea finan elor publice (Figura nr. 13). Ponderea datoriilor guvernamentale în PIB a sc zut substan ial în ultimii ani ai tranzi iei (Figura nr.
14). În cursul celei mai acute faze a crizei globale, împrumuturile substan iale oferite de institu iile financiare interna ionale au determinat un salt semnificativ al acestui indicator.
4.1.2. Politici monetare orientate c tre cre terea economic
Ac iunea politicii monetare asupra obiectivelor macroeconomice cuprinde mai multe stadii. Ini ial, banca central utilizeaz instrumentele politicii monetare (rezervele minime obligatorii, facilit ile permanente acordate de banca central , opera iuni pe pia a monetar , interven ii pe pia a valutar etc.) pentru a influen a variabilele monetare cunoscute sub denumirea de inte opera ionale (rezervele bancare, ratele dobânzilor de pe pia a interbancar , cererea i oferta de pe pia a
valutar etc.). La rândul lor, intele opera ionale ac ioneaz asupra altor variabile monetare cunoscute sub denumirea de inte intermediare (agregatele monetare, ratele dobânzilor bancare, cursul valutar etc.) a c ror evolu ie poate influen a obiectivele macroeconomice finale (Dornbusch & Fischer, 1990; Mayer et al., 1993; Miller & Van Hoose, 2009; Samuelson & Nordhaus, 2009; Mishkin, 2010).
Variabilele monetare alese drept inte intermediare pot influen a evolu ia PIB prin diferite canale. Ecua ia de baz a teoriei cantitative a banilor stabile te o rela ie direct între agregatele monetare i volumul activit ii economice sub forma:
M×V =P×Q (20) unde:
- M este masa monetar ;
- V este viteza de circula ie a banilor;
- P reprezint nivelul mediu al pre urilor;
- Q este cantitatea de bunuri i servicii tranzac ionate în cadrul economiei na ionale în perioada analizat (Fisher, 1911; Friedman, 1970).
Produsul dintre nivelul mediu al pre urilor i cantitatea de bunuri i servicii tranzac ionate (P×Q) poate fi asimilat valorii nominale a Produsului Intern Brut.
Reiese astfel c o sporire a masei monetare va ac iona, atunci când viteza de circula ie a banilor nu se modific semnificativ, în sensul cre terii Produsului Intern Brut nominal. În plus, cantitatea de bunuri i servicii tranzac ionate în cadrul economiei na ionale (Q), care este, de asemenea, stimulat de cre terea masei monetare, poate fi considerat un estimator al Produsului Intern Brut real (Fisher, 1911; Friedman, 1970; Mayer et al., 1993; Miller & Van Hoose, 2009).
Ratele dobânzilor pot influen a semnificativ cre terea economic prin intermediul consumului i al investi iilor, ambele încurajate de ieftinirea creditului (Mayer et al., 1993; Miller & Van Hoose, 2009; Mishkin, 2010).
Cursurile valutare influen eaz semnificativ exporturile nete. Devalorizarea monedei na ionale spore te competitivitatea extern , ieftinind exporturile i scumpind importurile (Dornbusch & Fischer, 1990; Mayer et al., 1993; Mishkin, 2010).
La fel ca în cazul politicii fiscale, este indicat utilizarea diferen iat a politicii monetare, în raport cu fazele ciclului economic. Adeseori, în perioadele de recesiune sunt aplicate „politici ale banilor ieftini”, care prin sporirea masei monetare i diminuarea ratelor dobânzilor stimuleaz cre terea economic .
Pentru perioadele de expansiune prea pronun at sunt recomandate „politici ale banilor scumpi” care, restrângând ritmul de cre tere a masei monetare i majorând ratele dobânzilor, tempereaz presiunile infla ioniste i pot împiedica supraînc lzirea economiei (Friedman & Schwartz, 1963; Friedman, 1968; Mayer et al., 1993; Miller & Van Hoose, 2009; Samuelson & Nordhaus, 2009; Mishkin, 2010).
În România, rata de cre tere a masei monetare (agregatul M2) a fost caracterizat , în cea mai mare parte a perioadei 1980 – 1989, printr-o relativ stabilitate, explicabil prin modul de func ionare a sistemului economic din acei ani. În primii ani ai perioadei de tranzi ie major rile salariale i indisciplina financiar de amploare au condus la emisiuni substan iale de moned f r acoperire în evolu ia ofertei de bunuri i servicii în economie, care au generat presiuni infla ioniste de amploare. Începând cu anul 1998, Banca Na ional a României (BNR) a aplicat m suri ferme de încetinire a cre terii masei monetare (Figura nr.
15). Dup evolu ii oscilante, ratele dobânzilor bancare pentru depozite i credite au urmat, începând cu ultimii ani ai tranzi iei, tendin e pronun at descendente, favorizate de reducerea infla iei i de relaxarea relativ a politicii monetare.
Totu i, în ciuda diminu rii, ratele dobânzilor au r mas la niveluri relativ ridicate.
În faza cea mai acut a crizei, sub impulsul m surilor BNR de contracarare a unor atacuri speculative, ratele dobânzilor bancare au crescut semnificativ, pentru scurte perioade de timp (Figura nr. 16).
4.1.3. Cre terea economic prin politici ale comer ului exterior
Abord rile care implic politicile comer ului exterior în sus inerea cre terii economice îmbrac diferite forme:
- promovarea exporturilor;
- substituirea importurilor;
- promovarea investi iilor str ine directe etc. (Mankiw et al., 1992; Harrison, 1996; Barro, 1997; Blanchard, 2000; Rodriguez & Rodrik, 2001 ; Baron &
Kemp, 2004; Aghion & Howitt, 2006; Andersen & Babula, 2008;
Carbaugh, 2009; Todaro & Smith, 2011; Krugman et al., 2012; Chen, 2014).
4.1.3.1. Strategii de cre tere economic prin promovarea exporturilor Impactul exporturilor asupra cre terii economice provine nu doar din faptul c acestea reprezint o component a PIB ci i dintr-un efect de antrenare.
Impulsionarea exporturilor spore te cererea pentru furnizorii firmelor exportatoare. În plus, exportatorii, în special cei care produc bunuri cu un grad înalt de prelucrare, sunt motiva i s î i creasc eficien a, achizi ionând noi tehnologii i îmbun t indu- i sistemul de management, pentru a p trunde pe pie ele externe (Ahmed & Kwan, 1991; Rahman & Mustafa, 1997; Giles &
Williams, 2000; Lee & Huang, 2002; Barro & Sala-i-Martin, 2004; Bahmani- Oskooee & Oyolola, 2007).
Pentru a promova exporturile, guvernan ii pot aplica diferite m suri:
- acorduri comerciale prin care s fie reduse taxele vamale pentru bunurile exportate;
- facilit i fiscale pentru exportatori;
- subven ii i credite preferen iale pentru firmele exportatoare;
- consultan i promovare gratuit pentru impunerea pe pie ele externe;
- men inerea unei monede na ionale slabe etc. (Carbaugh, 2009; Krugman et al., 2012).
Unele dintre aceste ac iuni se interfereaz cu aplicarea politicilor fiscale (facilit ile fiscale i subven iile) sau monetare (men inerea unei monede na ionale slabe). În alegerea instrumentelor de promovare a exporturilor trebuie luate în considerare i eventualele rela ii concuren iale dintre acestea. Adeseori, un acord comercial care reduce taxele vamale impune, totodat , constrângeri asupra subven iilor, creditelor preferen iale sau facilit ilor fiscale pentru exportatori (Giles & Williams, 2000; Carbaugh, 2009; Krugman et al., 2012).
În ultimele decenii, strategiile de cre tere economic prin promovarea exporturilor au contribuit la industrializarea i dezvoltarea substan ial a unor ri. Totu i, dependen a excesiv de exporturi poate spori vulnerabilitatea în raport cu evolu iile pie elor externe (Giles & Williams, 2000; Lee & Huang, 2002; Bahmani-Oskooee & Oyolola, 2007; Carbaugh, 2009; Samuelson &
Nordhaus, 2009; Krugman et al., 2012).
În România, exporturile reale au crescut substan ial în perioada de tranzi ie. În perioada post – aderare, în contextul sc derii cererii de pe pie ele interna ionale, ca urmare a crizei globale, rata de cre tere a fost inferioar celei din perioada de tranzi ie (Tabelul nr. 1).
4.1.3.2. Strategii de cre tere economic prin substituirea importurilor Prin diminuarea importurilor se ob ine o cre tere a exporturilor nete, una dintre componentele Produsului Intern Brut. În plus, poate fi stimulat astfel motivarea unor produc tori interni de a- i spori competitivitatea pentru a ocupa segmentele de pia eliberate de importuri (Bruton, 1969; Baer, 1972; Bruton, 1989; Irwin, 2002; Rodrigues, 2010).
Pentru a descuraja importurile autorit ile au la dispozi ie diferite instrumente:
- taxe vamale ridicate pentru bunurile de import;
- subven ii acordate produc tori interni din domenii strategice în care se urm re te înlocuirea importurilor;
- men inerea unei monede na ionale slabe;
- bariere administrative în calea importurilor ( norme ecologice, de siguran alimentar etc.);
- cote de import pentru anumite bunuri (Carbaugh, 2009; Krugman et al., 2012).
Strategiile de cre tere economic prin substituirea importurilor au contribuit la industrializarea accentuat a unor ri. Totu i, în unele cazuri, astfel de strategii s- au soldat cu e ecuri evidente. Politicile protec ioniste au condus la contram suri care au descurajat exporturile. În plus, subven iile acordate produc tori interni au redus motivarea acestora de a- i spori eficien a (Bruton, 1969; Baer, 1972;
Bruton, 1989; Blanchard, 2000; Irwin, 2002; Carbaugh, 2009; Rodrigues, 2010;
Krugman et al., 2012).
În România, în perioada de tranzi ie importurile reale de bunuri i servicii au crescut substan ial, cu o rat medie anual care a dep it-o pe cea a exporturilor.
În perioada post – aderare, sub impulsul crizei globale care diminuat înclina ia spre consum, cre terea importurilor a încetinit drastic, ajungând la o rat medie anual inferioar celei a exporturilor (Tabelul nr. 1). În fapt, exporturile i importurile reale au cunoscut evolu ii relativ asem n toare, ceea ce indic intercondi ion rile semnificative dintre cele dou variabile (Figura nr. 17).
Exporturile nete s-au men inut, în cea mai mare parte a perioadei de tranzi ie, la niveluri negative, cu o tendin de agravare a deficitului comer ului exterior. În perioada post – aderare, impactul crizei globale a atenuat aceast tendin (Figura nr. 18).
4.1.3.3. Strategii de cre tere economic prin promovarea investi iilor str ine directe
Investi iile str ine directe faciliteaz cre terea economic în diferite moduri.
Filialele companiilor multina ionale, în special cele rezultate din investi ii de tip
„green field”, impulsioneaz sporirea valorii de pia a bunurilor i serviciilor din economie atât direct, prin activitatea economic proprie, cât i indirect, prin intermediul cererii c tre furnizorii locali. Adeseori, în special în cazul rilor mai pu in dezvoltate, aceste filiale introduc tehnologii de produc ie i stiluri de management superioare celor ale firmelor locale. Uneori, noile tehnologii de produc ie i stiluri de management sunt adoptate de firmele locale, ob inându-se astfel un efect de antrenare a cre terii eficien ei. Filialele companiilor multina ionale, de regul mai bine preg tite decât firmele locale s concureze pe pie ele externe, pot contribui la cre terea exporturilor. În plus, produc ia acestora poate înlocui, uneori, anumite importuri (Borensztein et al., 1998 ; Markusen &
Venables, 1999; Carkovic & Levine, 2002; Alfaro et al., 2010).
Pentru a atrage investi iile str ine directe guvernan ii au la dispozi ie diferite mijloace:
- facilit i fiscale (atunci când acestea nu sunt îngr dite de acorduri comerciale);
- îmbun t irea infrastructurii;
- men inerea unui context social-politic stabil;
- flexibilizarea pie ei muncii;
- popularizarea avantajelor oferite investitorilor etc. (Haufler & Wooton, 1999; Barros & Cabral, 2000; Blomström, 2002; Carbaugh, 2009;
Yelpaala, 2010).
Investi iile str ine directe au contribuit, în numeroase ri, la accelerarea cre terii economice. Totu i, astfel de strategii nu aduc întotdeauna rezultatele scontate.
Uneori, concuren a filialelor companiilor multina ionale pune în dificultate firmele locale. De asemenea, nu întotdeauna investi iile str ine directe sporesc exporturile nete. Pentru unele filiale ale companiilor multina ionale valoarea importurilor o poate dep i pe cea a exporturilor (Aitken & Harrison, 1999; Xu, 2000; Glass & Saggi, 2002; Görg, 2003; Ruane & U ur, 2005; Proenca et al., 2006; Crespo & Fontoura, 2007; Bose, 2012, Krugman et al., 2012; Alfaro &
Chen, 2014).
În România, instabilitatea social – politic , atitudinea ambigu a autorit ilor i ritmul lent al tranzi iei au descurajat pentru mult timp investitorii str ini. Spre sfâr itul perioadei de tranzi ie, atunci când se profila aderarea la Uniunea European , ponderea investi iilor str ine directe în PIB a crescut substan ial. În perioada post – aderare, în contextul crizei globale, aceast variabil a urmat o tendin descendent (Figura nr. 19).
4.2. Rela iile dintre cre terea economic i celelalte obiective macroeconomice
Este indicat ca în conceperea politicilor de cre tere economic s fie luate în considerare rela iile dintre PIB i alte variabile utilizate în cuantificarea obiectivelor macroeconomice:
- omajul;
- pre urile;
- balan a de pl i.
4.2.1. Rela ia dintre PIB i omaj
Legea lui Okun (1962) a propus o rela ie direct între cre terea economic i ocuparea for ei de munc . Aceast lege se afl în concordan cu cele mai cunoscute modele ale cre terii economice care au inclus for a de munc printre factorii relevan i de influen asupra evolu iei PIB (Solow, 1956; Swan, 1956;
Solow, 1970; Mankiw et al., 1992; Barro & Sala-i-Martin, 2004; Acemoglu, 2007). Adeseori, în fundamentarea politicilor macroeconomice cre terea economic i ocuparea for ei de munc sunt abordate drept obiective complementare, considerându-se c politicile de stimulare a cre terii PIB contribuie la reducerea omajului (Dornbusch & Fischer, 1990; Barro, 1997;
Blanchard, 2000; Samuelson & Nordhaus, 2009).
Rela ia direct dintre PIB i ocuparea for ei de munc a fost confirmat de numeroase cercet ri empirice. Totu i, nu întotdeauna a putut fi probat o leg tur semnificativ intre cele dou variabile. Uneori, cre terea economic nu implic ocuparea for ei de munc fiind ob inut prin intermediul altor factori, de exemplu, prin sporirea productivit ii muncii (Tatom, 1978; Calmfors &
Holmlund, 2000; Lee, 2000; Daly & Hobijn, 2010; Barnes et al., 2012; Castells
& Royuela, 2012).
În România, în cursul perioadei de tranzi ie, rata omajului a cunoscut o evolu ie oscilant , adeseori insensibil fa de cre terea economic . În faza acut a crizei globale rata omajului a urmat o tendin pronun at ascendent (Figura nr. 20).
4.2.2. Rela ia dintre PIB i pre uri
Modelul keynesian propune o rela ie concuren ial între obiectivele de cre tere economic i de stabilitate a pre urilor, cauzat de raportul dintre cerere i ofert . O situa ie în care cererea este mai mare decât oferta stimuleaz atât cre terea economic cât i infla ia. În schimb, atunci când cererea este mai mic decât oferta presiunile infla ioniste se reduc îns este descurajat cre terea economic . Astfel, guvernan ii au de ales între a tempera infla ia i a stimula cre terea economic i, implicit, reducerea omajului. În general, teoreticienii keynesieni au privit infla ia drept un r u mai mic decât omajul sau recesiunea, optând pentru politicile fiscale de stimulare a cre terii economice (Keynes, 1936;
Blanchard, 2000; Samuelson & Nordhaus, 2009).
În opozi ie cu teoria keynesian , monetarismul a explicat infla ia prin excesul de bani în raport cu oferta de bunuri i servicii din economie. Infla ia este considerat mult mai nociv decât omajul. Pe termen lung, un proces infla ionist de amploare va sfâr i prin a compromite cre terea economic . Pentru rezolvarea problemei infla iei monetari tii recomand aplicarea unor politici monetare restrictive (Friedman & Schwartz, 1963; Friedman, 1968).
Cercet rile empirice au relevat caracterul complex al rela iei dintre cre tere economic i infla ie. Unele caracteristici ale economiei na ionale precum i contextul economic interna ional pot influen a semnificativ aceast rela ie. În condi ii de relativ normalitate premisa modelului keynesian a unui arbitraj între
controlul infla iei i stimularea cre terii economice a fost confirmat în numeroase ri. În anumite situa ii cu caracter extraordinar ( ocurile petrolului, tranzi ia c tre economia de pia a fostelor ri socialiste etc.) infla ia substan ial a coexistat cu stagnarea sau chiar cu declinul PIB. Adeseori guvernan ii au for at cre terea economic prin politici fiscale expansioniste sau prin politici monetare ale banilor ieftini. Astfel de abord ri au condus, pe termen scurt, la cre teri semnificative ale Produsului Intern Brut îns au cauzat în timp, prin deficitele bugetare substan iale sau prin excesul de mas monetar , instabilitatea financiar- monetar urmat de declinul economic. În acest context, a fost definit obiectivul de „cre tere economic s n toas ”, care s nu pericliteze echilibrul financiar- monetar (Mayer et al., 1993; Motley, 1994; Andres & Hernando, 1997;
Blanchard, 2000; Burdekin et al., 2000; Miller & Van Hoose, 2009; Samuelson
& Nordhaus, 2009).
În România, în perioada 1980 – 1989, când pre urile erau controlate de stat, fenomenul infla ionist nu a cunoscut o amploare deosebit . În primii ani ai perioadei de tranzi ie, dezechilibrele structurale au determinat o cre tere accentuat a pre urilor, care s-a suprapus peste declinul PIB. De la mijlocul perioadei de tranzi ie, politica monetar restrictiv împreun cu echilibrarea finan elor publice au favorizat o dezinfla ie accentuat (Figura nr. 21).
4.2.3. Rela ia dintre PIB i balan a de pl i
În general, în elaborarea politicile macroeconomice, obiectivul balan ei de pl i este abordat diferen iat pentru cele dou componente majore ale acestui indicator:
- contul curent;
- contul de capital.
De regul , obiectivul asociat contului curent al balan ei de pl i se reduce la stimularea exporturilor nete care, cel mai adesea, surclaseaz net, prin importan , celelalte elemente ale acestui indicator. Cum exporturile nete reprezint , la rândul lor, o component a PIB, se poate considera c acest obiectiv îndepline te, practic, un rol auxiliar pe lâng cel al cre terii economice (Dornbusch & Fischer, 1990; Mankiw et al., 1992; Jones, 1998; Blanchard, 2000;
Easterly, 2005; Samuelson & Nordhaus, 2009; Krugman et al., 2012).
În România, activitatea economic din ultimul deceniu al regimului comunist a fost marcat de decizia lui Nicolae Ceau escu de a pl ti accelerat întreaga datorie extern . În acest scop, au fost aplicate politici de stimulare a exporturilor, chiar cu pre ul lipsirii popula iei de unele bunuri elementare de consum. Au fost, de asemenea, aplicate politici de substituire a importurilor unor bunuri de consum i de capital. Aceste m suri, care au adus mult impopularitate pentru regimul lui Nicolae Ceau escu, au determinat, totu i, trecerea de la deficite la excedente ale contului curent. În perioada de tranzi ie, cre terea importurilor cu o rat medie
superioar celei a exporturilor a cauzat revenirea la solduri deficitare ale contului curent. În faza acut a crizei, schimb rile din evolu iile exporturilor nete au determinat reducerea deficitelor contului curent (Figura nr. 22).
Din perspectiva contului de capital, este relevant , îndeosebi, rela ia dintre cre terea economic i împrumuturile externe. Pe termen scurt, acestea pot impulsiona semnificativ activitatea economic . Totu i, pe termen lung, o îndatorare care excede cu mult poten ialul rii de rambursare a împrumuturilor cauzeaz , adeseori, subminarea echilibrului financiar – monetar conducând, în final, la încetinirea cre terii economice (Pattillo et al., 2004; Cordella et al., 2005;
Kumar & Woo, 2010; Reinhart & Rogoff, 2010; Panizza & Presbitero, 2012;
Pescatori et al., 2014).
Eforturile dramatice ale regimului comunist din România de reducere a datoriei externe au condus la o tendin pronun at descendent a acestui indicator în perioada 1980 – 1989. În cea mai mare parte a perioadei de tranzi ie, datoria extern a crescut semnificativ îns cu un ritm mai redus fa de cele ale altor foste state socialiste, care se bucurau de o credibilitate mai mare în fa a poten ialilor creditori. C tre sfâr itul tranzi iei, plusul de credibilitate a favorizat o cre tere substan ial a datoriei externe a României. Împrumuturile masive primite, în faza acut a crizei globale, de la institu iile financiare interna ionale, au ridicat substan ial nivelul datoriei externe (Figura nr. 22).
5. Concluzii
În aceast lucrare a fost abordat procesul de cre tere a economiei României în cursul a trei perioade: ultimul deceniu al regimului comunist, tranzi ia la economia de pia i cei apte ani care au trecut de la aderarea la Uniunea European . Particularit ile fiec rei perioade i-au l sat amprenta asupra cre terii economice.
În timpul regimului comunist, controlul pre urilor de c tre stat i eforturile autorit ilor de a asigura ocuparea deplin a for ei de munc au distorsionat rela iile dintre cre terea economic , infla ie i omaj. În plus, a fost perpetuat , astfel, ineficien a unor sectoare industriale. Intervalul 1980 – 1989 a fost marcat de eforturile de rambursare accelerat a datoriei externe. În acele timpuri, România a constituit un caz singular printre rile în curs de dezvoltare afectate de criza datoriilor, cele mai multe dintre acestea recurgând la moratorii sau la acorduri cu institu iile financiare interna ionale. For area exporturilor i reducerea drastic a importurilor au favorizat, într-o anumit m sur , cre terea economic îns cu pre ul diminu rii nivelului de trai al popula iei i al întârzierii tehnologice.
Perioada de tranzi ie a fost marcat de sl biciunea institu iilor de stat, de corup ie, precum i de instabilitatea social , politic i legislativ care au afectat echilibrul macroeconomic. Faptul c , la începutul acestei perioade, depresiunea economic a fost acompaniat de o infla ie galopant reprezint un simptom al instabilit ii macroeconomice accentuate din acei ani. Politicile fiscale i monetare de stabilizare macroeconomic au condus, în final, la temperarea infla iei i la stoparea declinului economiei na ionale. C tre sfâr itul tranzi iei, influxurile semnificative de investi ii str ine directe au contribuit semnificativ la revigorarea economiei.
Aderarea la Uniunea European a adus noi provoc ri pentru economia României:
oportunit ile oferite firmelor române ti de a p trunde pe pia a unic european au fost înso ite de amenin rile amplific rii concuren ei pe pia a intern . În primii ani care au urmat ader rii, exporturile nete au sc zut semnificativ, ceea ce poate fi considerat drept un indiciu al competitivit ii reduse în raport cu partenerii europeni. Criza global a inversat aceast tendin , conducând la diminuarea deficitelor de cont curent. În fapt, aceast criz a constituit o oportunitate pentru unele produse române ti în condi iile în care, în timpul recesiunii sunt preferate produsele ieftine. Cre terea economic din perioada post – aderare a fost înso it de escaladarea datoriei externe, ceea ce poate afecta perspectivele acestui proces.
Exist pericolul intr rii într-un cerc vicios al datoriilor care va amplifica dependen a României de poten ialii creditori.
În actualul context, posibilit ile autorit ilor române ti de interven ie în vederea stimul rii cre terii economice sunt relativ limitate. M surile fiscale i monetare trebuie circumscrise acordurilor cu institu iile financiare interna ionale. În plus, prin aderarea la Uniunea European , multe dintre instrumentele clasice ale politicilor de comer exterior (taxele vamale, subven iile pentru exportatori etc.) au devenit inutilizabile. În aceste circumstan e, cea mai eficace modalitate de stimulare a cre terii economice pare s fie promovarea investi iilor str ine directe.
Studiul asupra cre terii economiei române ti poate fi aprofundat prin abordarea altor factori de influen .
6. Anexe
Figura nr. 1. Evolu ia PIB real (în miliarde dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) între 1980 i 2013
Sursa datelor: Banca Mondial
Figura nr. 2. Evolu ia PIB real (dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) per capita între 1980 i 2013
Sursa datelor: Banca Mondial
Figura nr. 3. Evolu ia PIB real (dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) per angajat între 1980 i 2013
Sursa datelor: Banca Mondial
Figura nr.4. Evolu ia PIB real per capita PPS între 2007 i 2013 Sursa datelor: Eurostat
Figura nr. 5. Evolu ia indicelui Human Development Index (HDI) în perioada 2010 - 2013
Sursa datelor: ONU
Figura nr. 6. Evolu ia speran ei de via (în ani) între 1980 i 2013 Sursa datelor: Banca Mondial
!"#
Figura nr. 7. Evolu ia cheltuielilor reale pentru s n tate (dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) per capita între 1995 i 2012
Sursa datelor: Banca Mondial
$!%
Figura nr. 8. Evolu ia Indicelui Capitalului Uman pe persoan între 1980 i 2011 Sursa datelor: Penn World Table
&%#!'
Figura nr. 9. Evolu ia Emisiilor de CO2 (în kilotone) între 1980 i 2010 Sursa datelor: Banca Mondial
$()
Figura nr. 10. Evolu ia coeficientului Gini între 2001 i 2012 Sursa datelor: Banca Mondial
*$+,-
Figura nr. 11. Evolu ia ponderii veniturilor bugetare în PIB între 2000 i 2013 Sursa datelor: Fondul Monetar Interna ional
*$!"-
Figura nr. 12. Evolu ia ponderii cheltuielilor guvernamentale în PIB între 2000 i 2013
Sursa datelor: Fondul Monetar Interna ional
. . . . . . . . .
#--
Figura nr. 13. Evolu ia balan ei structurale a bugetului între 2004 i 2013 Sursa datelor: Fondul Monetar Interna ional
*$$*-
Figura nr. 14. Evolu ia ponderii datoriilor guvernamentale în PIB între 2000 i 2013
Sursa datelor: Fondul Monetar Interna ional
.
/$#0
Figura nr.15. Rate de cre tere a masei monetare (agregatul M2) între 1980 i 2013
Sursa datelor: Banca Mondial
/ $*, $ *1
/ $*, $
Figura nr. 16. Evolu ia ratelor dobânzilor bancare pentru depozite i credite în perioada 1994 - 2012
Sursa datelor: Banca Mondial
&2 * - ,#
% * - ,#
Figura nr. 17. Evolu ia exporturilor i importurilor reale (în miliarde dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) de bunuri i
servicii între 1990 i 2013 Sursa datelor: Banca Mondial
. . . . . . .
&2*-)/
Figura nr.18. Evolu ia exporturilor nete reale (în miliarde dolari SUA la nivelul puterii de cump rare din anul 2005) între 1990 i 2013
Sursa datelor primare: Banca Mondial
*$
Figura nr.19. Ponderile investi iilor str ine directe în PIB între 1990 i 2013 Sursa datelor: Banca Mondial
/#*%
Figura nr. 20. Evolu ia ratei omajului între 1991 i 2012 Sursa datelor: Banca Mondial
$%$--$*#-%
Figura nr. 21. Evolu ia Indicelui Pre urilor de Consum (nivel mediu) între 1980 i 2013
Sursa datelor: Banca Mondial
. . . . .
*$*-
Figura nr. 22. Evolu ia soldului contului curent al balan ei de pl i (în miliarde dolari SUA exprima i în raport cu pre urile curente) în perioada 1980 – 2013
Sursa datelor: Fondul Monetar Interna ional
